Guido Raimondi a vorbit despre situația din penitenciarele din România într-un discurs ținut la CEDO. El recomandă brățări electronice, arest la domiciliu și pedepse reduse. „Nu există leacuri miraculoase” în astfel de probleme, spune Raimondi.

Președintele CEDO a susținut un discurs la sediul instituției cu ocazia începerii noului an judiciar al Curții Europene pentru Drepturile Omului. Guido Raimondi susține că numărul cazurilor aflate în judecată a crescut cu 32%, în special din cauza situațiilor din trei țări: Ungaria, România și Turcia.

Numărul proceselor ajunse la CEDO din România s-a dublat în ultimul an, cele mai multe din cauza condițiilor de detenție. Președintele CEDO dă României exemplul Italiei, care a adoptat măsuri legislative prin care au fost reduse pedepsele unor deținuți, iar altora li s-a comutat sentința în arest la domiciliu, cu brățări de supraveghere.

„În ceea ce privește Ungaria și România, unde numărul cazurilor a crescut cu 95% și, respectiv, cu 108% în 2016, acestea se referă în principal la condițiile de detenție. Sunt cazuri prioritare, pentru că se află sub incidența Articolului 3 al Convenției (care interzice tortura și pedepsele inumane - n.r.), dar sunt și cazuri repetitive, care reflectă probleme sistemice sau structurale și necesită soluții luate la nivel național”, spune Guido Raimondi, citat de news.ro.

Raimondi mai spune că nu există "leacuri miraculoase" în ceea ce privește problema condițiilor din detenție, nici la nivel național, și nici de la Consiliul Europei.

„Acest lucru este posibil, așa cum a arătat exemplul dat de Italia, pentru care numărul de cazuri mai mult decât s-a înjumătățit în doi ani și jumătate. Este rezultatul politicilor Guvernului italian, în principal ca răspuns la decizia pilot în cazul Torreggiani (privind condițiile de detenție - n.r.), care s-au adresat supraaglomerării din închisori, dar și în ceea ce privește durata proceselor judiciare. Asta arată că acolo unde un Guvern are voința să rezolve o situație și ia măsurile necesare, rezultatele apar repede”, mai spune președintele CEDO.

Italia a luat o serie de măsuri după decizia pilot din 2013, prin care s-a rezolvat parțial problema condițiilor de detenție. Astfel, a fost instituită eliberarea anticipată, decisă de judecători, pentru aproximativ 1.700 de deținuți, prin reducerea pedepselor cu 75 de zile pentru fiecare 6 luni petrecute în închisori în cazul prizonierilor cu bună purtare, s-a instituit eliberarea condiționată cu un plafon ridicat la 4 ani de închisoare rămași, precum și eliberarea condițională specială, pentru dependenții de droguri și alcool, în cazul în care petrec perioada de probațiune în centre de reabilitare.

Mai mult, Italia a lărgit sfera de aplicare a arestului la domiciliu, pentru aproximativ 12.000 de deținuți, care aveau de ispășit cel mult un an și jumătate de închisoare.

Italia a început și construirea de noi închisori.