Procurorii din CSM spun că Florea este „submisivă”, are „o rezistență redusă la stres”, și că are „sincope” în ceea ce privește „onestitatea și imparțialitatea”. CSM remarcă și că Florea a spus că nu nu a știut ce conține protocolul parchet-SRI.

Secția de procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii a motivat avizul negativ dat la începutul acestei săptămâni candidatei propusă de Tudorel Toader pentru șefia DNA. Procurorii comentează dur afirmațiile Adinei Florea, care a spus că nu a fost niciodată un procuror independent.

„Analizând răspunsurile candidatei la interviu, Secția pentru procurori reține că aceasta nu a demonstrat o conștientizare adecvată a diferenței și interdependenței dintre principiul independenței procurorului și cel al subordonării ierarhice, aspect deosebit de important mai ales în contextul exercitării unei funcții de conducere în cadrul Ministerului Public”, se arată în motivare.

„În acest sens, referitor la alegația "Eu nu am fost niciodată un procuror independent, lucrez la în Ministerul Public”, Secția pentru procurori remarcă existența unei confuzii evidente referitoare la noțiunea de independență, împrejurare de neconceput într-un astfel de cadru. Confuzia doamnei procuror este cu atât mai gravă cu cât denotă o atitudine ideatică submisivă, care nu este congruentă cu calitățile necesare persoanei ce va deține cea mai înaltă funcție de la nivelul DNA. Secția pentru procurori apreciază că, la nivelul întregului sistem și cu atât mai mult la nivelul DNA, este necesar a se asigura ocuparea funcțiilor de conducere de către persoane care să reprezinte o garanție a independenței și imparțialității înfăptuirii justiției”, continuă procurorii din CSM.

Secția precizează că afirmațiile Adinei Florea pot afecta încrederea în justiție.

„Transmiterea unui mesaj public ce denotă existența unor factori externi cu posibile influențe decizionale poate genera un impact negativ asupra încrederii în justiție. Deși, aparent doamna procuror a dorit să se refere la subordonarea ierarhică, Secția apreciază că formularea neinspirată nu poate fi interpretată drept o simplă eroare. Într-adevăr, dispozițiile art. 318 alin. (10) și art. 328 alin. (1) Cod procedură penală prevăd verificarea, sub aspectul legalității și temeiniciei, a ordonanței prin care s-a dispus renunțarea la urmărirea penală și a rechizitoriului de către procurorul ierarhic superior, însă aceste prevederi nu conduc la afectarea procurorului în adoptarea unei soluții”, mai spun procurorii care i-au dat aviz negativ.

Secția pentru procurori a observat și mari carențe în ceea ce privește rezistența la stres, capacitate de analiză și de sinteză reduse, „precum și anumite sincope în raportarea sa la anumite valori precum onestitatea și imparțialitatea, atribute indispensabile personalității managerului”.

Adina Florea a reușit să uimească și când a vorbit despre protocolul dintre parchete și SRI. Deși inițial a spus că nu a știu ce prevede, deși conform funcției pe care o are în prezent era obligată să cunoască, a spus apoi ceea ce și Tudorel Toader a declarat în ultimele săptămâni.

„Astfel, doamna procuror nu a dat un răspuns susținut la o argumentare concisă, coerentă și corectă din punct de vedere al logicii juridice cu privire la Protocolul încheiat între Ministerul Public și SRI decembrie 2016, afirmând, pe de-o parte, că acestea adaugă la lege, prin crearea unor echipe mixte care exced cadrului procesual legal, conținând o metodologie de lucru pe baza căreia s-a creat posibilitatea reală și concretă să se poată delega de către procurori activități unor reprezentanți ai altor structuri decât poliție judiciară, iar, pe de altă parte, susținând că nu a cunoscut conținutul acestui protocol până nu a devenit public și nici vreun procuror care să fi delegat asemenea atribuții”, detaliază procurorii.

Secția pentru procurori mai spune că Adina Florea a fost procuror general adjunct al Parchetului de pe lângă Curtea de apel Constanța în perioada din 2012 până la începutul lui 2018, iar printre atribuțiile sale era și gestionarea documentelor clasificate.

„Analizând afirmația doamnei procuror privind necunoașterea Protocolului încheiat între de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție cu SRI în luna decembrie 2016, prin această raportare la funcția de conducere exercitată de aceasta în perioada 01.01.2012 – 01.01.2018, dar și la cadrul legal indicat, Secția pentru procurori apreciază că necunoașterea unuia dintre documentele clasificate înregistrate în cadrul unității de parchet în care candidata își desfășura activitatea, poate denotă o atitudine neglijentă în exercitarea funcției. De asemenea, dezinteresul relevat de doamna procuror în cuprinsul interviului, manifestat cu ocazia comunicării pe cale ierarhică a Protocolului mai sus menționat, când aceasta s-a mulțumit să ia la cunoștiință, conform susținerilor sale, exclusiv de adresa de înaintare, dovedește superficialitate în exercitarea atribuțiilor specifice”, explică Secția pentru procurori.

Procurorii mai remarcă și faptul că Adina Florea a spus singură că nu știe în concret activitatea DNA.

„Nu în ultimul rând, Secția pentru procurori observă că doamna procuror Florea Adina nu cunoaște modul concret în care se desfășoară activitatea în cadrul unității/structurii pentru a cărei conducere candidează și care reprezintă unul din indicatorii în baza căruia se realizează Verificarea cunoștiințelor și calităților specifice funcției pentru care și-a depus candidatura, criteriu stabilit prin Hotărârea nr. 105/02.04.2013. În acest sens, se reține că doamna procuror a afirmat pe parcursul interviului că nu cunoaște în concret activitatea DNA, așa încât nu poate să evalueze activitatea acesteia”, se mai arată în motivare.

Procurorii au mai sesizat că programul managerial al candidatei s-a bazat, în principal, pe critici la adresa conducerii anterioare.

Adina Florea, preferata lui Tudorel Toader pentru preluarea șefiei DNA, a primit aviz negativ din partea procurorilor din CSM. Votul a fost 6-1, iar singurul vot favorabil a aparținut, cel mai probabil, ministrului Justiției.

Avizul CSM este consultativ, iar decizia finală aparține președintelui României, care poate refuza o singură dată propunerea făcută de ministrul Justiției.