Procurorii din CSM spun că Florea este „submisivă”, are „o rezistență redusă la stres”, și că are „sincope” în ceea ce privește „onestitatea şi imparţialitatea”. CSM remarcă și că Florea a spus că nu nu a știut ce conține protocolul parchet-SRI.

Secția de procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii a motivat avizul negativ dat la începutul acestei săptămâni candidatei propusă de Tudorel Toader pentru șefia DNA. Procurorii comentează dur afirmațiile Adinei Florea, care a spus că nu a fost niciodată un procuror independent.

„Analizând răspunsurile candidatei la interviu, Secţia pentru procurori reţine că aceasta nu a demonstrat o conştientizare adecvată a diferenţei şi interdependenţei dintre principiul independenţei procurorului şi cel al subordonării ierarhice, aspect deosebit de important mai ales în contextul exercitării unei funcţii de conducere în cadrul Ministerului Public”, se arată în motivare.

„În acest sens, referitor la alegaţia "Eu nu am fost niciodată un procuror independent, lucrez la în Ministerul Public”, Secţia pentru procurori remarcă existenţa unei confuzii evidente referitoare la noţiunea de independenţă, împrejurare de neconceput într-un astfel de cadru. Confuzia doamnei procuror este cu atât mai gravă cu cât denotă o atitudine ideatică submisivă, care nu este congruentă cu calităţile necesare persoanei ce va deţine cea mai înaltă funcţie de la nivelul DNA. Secţia pentru procurori apreciază că, la nivelul întregului sistem şi cu atât mai mult la nivelul DNA, este necesar a se asigura ocuparea funcţiilor de conducere de către persoane care să reprezinte o garanţie a independenţei şi imparţialităţii înfăptuirii justiţiei”, continuă procurorii din CSM.

Secția precizează că afirmațiile Adinei Florea pot afecta încrederea în justiție.

„Transmiterea unui mesaj public ce denotă existenţa unor factori externi cu posibile influenţe decizionale poate genera un impact negativ asupra încrederii în justiţie. Deşi, aparent doamna procuror a dorit să se refere la subordonarea ierarhică, Secţia apreciază că formularea neinspirată nu poate fi interpretată drept o simplă eroare. Într-adevăr, dispoziţiile art. 318 alin. (10) şi art. 328 alin. (1) Cod procedură penală prevăd verificarea, sub aspectul legalităţii şi temeiniciei, a ordonanţei prin care s-a dispus renunţarea la urmărirea penală şi a rechizitoriului de către procurorul ierarhic superior, însă aceste prevederi nu conduc la afectarea procurorului în adoptarea unei soluţii”, mai spun procurorii care i-au dat aviz negativ.

Secția pentru procurori a observat și mari carențe în ceea ce privește rezistența la stres, capacitate de analiză și de sinteză reduse, „precum şi anumite sincope în raportarea sa la anumite valori precum onestitatea şi imparţialitatea, atribute indispensabile personalităţii managerului”.

Adina Florea a reușit să uimească și când a vorbit despre protocolul dintre parchete și SRI. Deși inițial a spus că nu a știu ce prevede, deși conform funcției pe care o are în prezent era obligată să cunoască, a spus apoi ceea ce și Tudorel Toader a declarat în ultimele săptămâni.

„Astfel, doamna procuror nu a dat un răspuns susţinut la o argumentare concisă, coerentă şi corectă din punct de vedere al logicii juridice cu privire la Protocolul încheiat între Ministerul Public şi SRI decembrie 2016, afirmând, pe de-o parte, că acestea adaugă la lege, prin crearea unor echipe mixte care exced cadrului procesual legal, conţinând o metodologie de lucru pe baza căreia s-a creat posibilitatea reală şi concretă să se poată delega de către procurori activităţi unor reprezentanţi ai altor structuri decât poliţie judiciară, iar, pe de altă parte, susţinând că nu a cunoscut conţinutul acestui protocol până nu a devenit public şi nici vreun procuror care să fi delegat asemenea atribuţii”, detaliază procurorii.

Secția pentru procurori mai spune că Adina Florea a fost procuror general adjunct al Parchetului de pe lângă Curtea de apel Constanţa în perioada din 2012 până la începutul lui 2018, iar printre atribuţiile sale era și gestionarea documentelor clasificate.

„Analizând afirmaţia doamnei procuror privind necunoaşterea Protocolului încheiat între de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu SRI în luna decembrie 2016, prin această raportare la funcţia de conducere exercitată de aceasta în perioada 01.01.2012 – 01.01.2018, dar şi la cadrul legal indicat, Secţia pentru procurori apreciază că necunoaşterea unuia dintre documentele clasificate înregistrate în cadrul unităţii de parchet în care candidata îşi desfăşura activitatea, poate denotă o atitudine neglijentă în exercitarea funcţiei. De asemenea, dezinteresul relevat de doamna procuror în cuprinsul interviului, manifestat cu ocazia comunicării pe cale ierarhică a Protocolului mai sus menţionat, când aceasta s-a mulţumit să ia la cunoştiinţă, conform susţinerilor sale, exclusiv de adresa de înaintare, dovedeşte superficialitate în exercitarea atribuţiilor specifice”, explică Secția pentru procurori.

Procurorii mai remarcă și faptul că Adina Florea a spus singură că nu știe în concret activitatea DNA.

„Nu în ultimul rând, Secţia pentru procurori observă că doamna procuror Florea Adina nu cunoaşte modul concret în care se desfăşoară activitatea în cadrul unităţii/structurii pentru a cărei conducere candidează şi care reprezintă unul din indicatorii în baza căruia se realizează Verificarea cunoştiinţelor şi calităţilor specifice funcţiei pentru care şi-a depus candidatura, criteriu stabilit prin Hotărârea nr. 105/02.04.2013. În acest sens, se reţine că doamna procuror a afirmat pe parcursul interviului că nu cunoaşte în concret activitatea DNA, aşa încât nu poate să evalueze activitatea acesteia”, se mai arată în motivare.

Procurorii au mai sesizat că programul managerial al candidatei s-a bazat, în principal, pe critici la adresa conducerii anterioare.

Adina Florea, preferata lui Tudorel Toader pentru preluarea șefiei DNA, a primit aviz negativ din partea procurorilor din CSM. Votul a fost 6-1, iar singurul vot favorabil a aparținut, cel mai probabil, ministrului Justiției.

Avizul CSM este consultativ, iar decizia finală aparține președintelui României, care poate refuza o singură dată propunerea făcută de ministrul Justiției.