Procurorul Teodor Niță de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța, alături de un avocat, un medic legist, un psihiatru și un psiholog s-au ales cu o plângere penală din partea mamei unei minore de 9 ani, fiind acuzați de abuz în serviciu și fals în înscrisuri oficiale.

După divorțul de tată, în 2021, femeia a făcut o plângere la Parchetul de pe lângă Judecătoria Constanța prin care a solicitat efectuarea de cercetări față de tatăl minorei, suspectat de către mamă de agresiune sexuală asupra fetei de 4 ani la momentul respectiv. Dosarul a fost clasat în noiembrie 2021, dar cercetările au continuat prin disjungerea cauzei sub aspectul comiterii infracțiunii de rele tratamente asupra minorei.

Astfel, dosarul a ajuns la procurorul Teodor Niță. Deși acesta era sesizat cu infracțiunea de rele tratamente aplicate minorului a dispus expertizarea medico legală pentru a se stabili dacă minora a fost victima infracțiunii de viol, fără a preciza data probabilă a săvârșirii faptei.

Expertize succesive

Ulterior, potrivit plângerii penale, în timpul efectuării expertizei, respectiv în perioada 10 – 13 aprilie 2023, minora a fost internată la Spitalul Obregia București, împreună cu mama ei, urmare a dispoziției procurorului.

Tot în urma dispoziției acestuia, fata a fost evaluată psihologic și în iulie 2023 a fost stabilit diagnosticul „tulburare de anxietate a separării de copilărie. Alte reacții la un factor de stres. Dezmembrare familie prin separare sau divort. Alte evenimente negative legate de copilărie”.

După 17 zile, același procuror de caz, Teodor Niță, a dispus din nou expertizarea medico legală a copilului pentru a se stabili „statusul psihologic al minorei”. În iunie 2024, INML Bucuresti a emis un raport prin din care au reieșit aceleași concluzii. Raportul a fost efectuat doar pe baza înscrisurilor de la dosarul cauzei, întrucât minora a refuzat să fie expertizată, fiind speriată. Mama fetei susține că, prin această expertiză, „nu a făcut altceva decât să retraumatizeze minora prin supunerea de către organul de urmărire penală la diverse expertize cu obiective ca de exemplu „status psihologic”, se arată în documentul studiat de PressHub.

Citiți continuarea pe PRESShub.