Ministerul Justiției a pus în dezbatere publică o serie de modificări ale legii privind statutul magistraților și a legii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Printre ele: șefii DNA și DIICOT să fie propuși de CSM.

Dacă textul de act normativ, lansat în dezbatere publică vineri seara, intră în vigoare, CSM va propune procurorii șefi ai DNA și DIICOT, magistrații suspendați în urma unor probleme penale vor primi 80 % din salariu, iar procurorii și judecătorii cu o vechime de peste 18 ani pot să devină, fără concurs, avocați, notari publici sau executori judecătorești, scrie News.ro.

De asemenea, membrii CSM ar putea să-și păstreze funcțiile deținute înainte de a fi aleși în Consiliu.

În urma discuțiilor cu mai mulți magistrați, CSM a propus ca Procurorul General și adjuncții acestuia, procurorul șef al DNA și procurorii șefi de secții din subordine, precum și procurorul șef al DIICOT și adjuncții săi să fie numiți de președintele României la propunerea CSM cu condiția să aibă o vechime de 15 ani.

În legislația actuală, ministrul Justiției propune șefii acestor unități de parchet, iar avizul CSM este unul consultativ.

Consiliul a mai propus ca revocarea acestora din funcții să se facă la propunerea CSM ”care se poate sesiza din oficiu, la cererea unei treimi din numărul membrilor săi, sau la cererea a două treimi din numărul total al membrilor adunării generale corespunzătoare unității de parchet la care se exercită funcția de conducere”, se arată în proiectul de modificare a legii.

Ministrul Justiției, Raluca Prună a susținut procedura existentă în prezent, adică numirea procurorilor șefi ai acestor structuri de parchet să se facă de către ministrul Justiției dintre magistrații care au o vechime de 10 ani, avizul CSM fiind unul consultativ.

O altă noutate ar fi prelungirea mandatului procurorilor șefi de la trei la patru ani, tot cu condiția reînvestirii o singură dată de către CSM.

O altă prevedere arată că magistrații, inclusiv cei asimilați, dacă au o vechime de cel puțin 18 ani în funcții, au dreptul să devină, fără examen, avocați, notari publici sau executori judecătorești. 

Totodată, judecătorii și procurorii aleși că membri ai Consiliului Superior al Magistraturii ar urma să-și desfășoare în continuare activitatea de judecător, respectiv de procuror sau, după caz, să exercite funcțiile de conducere la instanțe sau parchete.

Pe actuala lege, ei sunt suspendați din funcțiile de conducere pe care le ocupau înainte de a fi aleși în CSM.