"Cred că toate aceste critici cum că am reînființat nu știu ce direcție a Securității sunt complet nefondate. În fond, SRI, în materia siguranței naționale - titlul 10 din Codul penal - și în materie de terorism, nu face decât să-și păstreze atribuțiile pe care le avea și înainte de decizia Curții Constituționale. Și având în vedere că decizia Curții restrânge foarte mult definiția de organ de cercetare penală la procurori și polițiști, nu exista altă soluție”, a afirmat ministrul Prună, înainte de participarea la bilanțul Parchetului General.

"În ce constă atribuția de cercetare penală a SRI? Constă exclusiv - repet, exclusiv - în punerea în executare a mandatului de supraveghere tehnică. Nimic mai mult. Iar celor care spun că SRI, prin această ordonanță, reține, arestează, ridică de pe stradă, le spun că sunt afirmații complet nefondate și aș spune iresponsabile. Și le mai spun că, în materia acestor infracțiuni, urmărirea penală este exclusiv a procurorului, deci este urmărire penală proprie, în care nimeni, nici măcar, polițistul judiciar, nu poate face nimic dacă procurorul nu îi cere”, a mai afirmat Raluca Prună.

Anterior, ministrul oferise o serie de explicații pe contul de Facebook, după criticile aduse Ordonanței de Urgență privind interceptările.

"OUG adoptată vineri nu restrânge drepturi și libertăți, ci tocmai le face efective. Cu o urmărire penală și o combatere a infracționalității slabe, discuția despre drepturi e un lux teoretic”, a scris Raluca Prună.

Ea susține că SRI nu a primit absolut nicio competență pe care nu o avea până la decizia 51/2016 a CCR. Competențele SRI de cercetare penală specială după OUG sunt "exclusiv limitate la punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică pentru infracțiuni din titlul X din Codul Penal și terorism”.

"Pentru toate aceste infracțiuni urmărirea penală este proprie, i.e. exclusiv la procuror, la nimeni altcineva - nu polițist fie el și judiciar, nu alt organ de cercetare penală specială. România nu face aici nicio excepție”, a mai scris Prună, sugerându-le celor care invocă incorect exemplul altor state membre să se uite la agenda europeană pe JAI.

Totodată, ministrul precizează, "cu titlu personal”, că i se pare "suprarealist” să vadă reacțiile unor foști înalți demnitari, "care știau exact cum stau lucrurile de vreo 10 ani încoace, le-au girat ca acum să le denunțe comme du jamais vu, ale cavalerilor luptei anti-corupție instituționali sau din societatea civilă care știau de asemenea și nu au găsit temei să se despartă în tot acest timp”.

"Nu e bai, adevărul separă întotdeauna apele. În fine, sunt fericită că decizia CCR a creat breșa detașării poliției judiciare în parchete”, și-a încheiat ministrul postarea.

După ce Curtea Constituțională a decis că supravegherea tehnică făcută de SRI este neconstituțională, Guvernul a adoptat, vineri, o Ordonanță de Urgență prin care este modificată Legea 14/1992 privind organizarea și funcționarea SRI. 

Astfel, "organele SRI pot fi desemnate ca organe de cercetare penală speciale, în sensul prevăzut expres în Codul de Procedură Penală, art 55, alin. 5 și 6, pentru punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică conform prevederilor aceluiași cod".

Ministrul Justiției a precizat că această modificare a fost făcută pentru a nu pune în pericol mandatele de siguranță națională.