Peste 50 de cereri de ridicare a imunității au primit parlamentarii din această legislatură, dar multe au sfârșit aruncate la coș. În procente, 40% dintre cereri au fost respinse de senatori și deputați. Adică și-au salvat colegii de la arestare.

„Mirul anti-justiție” a fost folositor multor parlamentari certați cu legea. Printre beneficiarii imunității se numără un fost premier, foști miniștri, parlamentari cu notorietate. În cifre, 40% dintre cereri au fost respinse de senatori și deputați. Adică și-au salvat colegii de la arestare.

Peste 50 de cereri de ridicare a imunității au primit parlamentarii din această legislatură, dar multe au sfârșit aruncate la coș. Recordurile cererilor DNA se află la Elena Udrea, cu 10 cereri, și Gabriel Oprea, pentru care DNA a cerut de trei ori ridicarea imunității.

EurActiv.ro vă prezintă o radiografie a luptei Parlamentului împotriva Justiției: 12 parlamentari au reușit să scape de orice fel de cerere a Justiției prin votul colegilor senatori sau deputați.

Nu au intrat în acest club select parlamentari de tipul Dan Șova sau Gabriel Oprea, pentru care inițial colegii au respins cererile DNA, dar ulterior s-a revenit asupra deciziilor.


Trebuie precizat că noțiunea de imunitate parlamentară se referă la acțiuni și declarații politice, nu și la fapte ce nu au nimic în comun cu politica, fapte pentru care nu ar trebui ca procurorii să mai fie nevoiți să ceară încuviințarea camerei de unde provine inculpatul.

Victor Ponta

Premierul de atunci era urmărit penal alături de Dan Șova în dosarul Turceni - Rovinari. În același dosar, procurorii ar fi vrut să înceapă urmărirea penală față de Victor Ponta și pentru trei infracțiuni de conflict de interese. El era acuzat că l-a desemnat pe Dan Șova ca ministru pentru Relația cu Parlamentul, ministru delegat pentru Proiecte de infrastructură de interes național și ministru al Transporturilor, în condițiile în care premierul ar fi beneficiat în trecut de foloase din partea acestuia și de dreptul de folosință gratuită a unui autoturism.

Pe 9 iunie 2015, cererea a fost respinsă de Camera Deputaților. Dosarul a ajuns între timp în sala de judecată, dar fostul premier nu va fi judecat și pentru conflict de interese.

Sebastian Ghiță

Pe 30 martie 2016, Camera Deputaților a respins cererea procurorilor anticorupție care ar fi vrut să propună arestarea preventivă a lui Sebastian Ghiță. DNA susține că, înainte de a deveni parlamentar, dar și după ce a fost ales deputat, acesta controla numirea sau menținerea în funcții importante a unor persoane din Poliția și Parchetele din Prahova, persoane pe care le-a folosit apoi în ceea ce procurorii numesc ”un mecanism infracțional” și care contribuiau, prin funcțiile pe care le dețineau, la satisfacerea intereselor deputatului.

Titus Corlățean

Fostul ministru de Externe în perioada alegerilor prezidențiale din 2014 a scăpat de anchetare în dosarul votului din Diaspora. Procurorii au fost sesizați în legătură cu proasta organizare a alegerilor în străinătate, atunci când mii de români au așteptat mai multe ore în  frig pentru a vota, iar mulți dintre ei nu au ajuns să își exercite dreptul constituțional.

DNA a cerut avizul Senatului pentru a-l ancheta pe fostul ministru, dar colegii senatori au făcut zid în jurul lui Corlățean și l-au scăpat de anchetare.

Varujan Vosganian

DIICOT a încercat de două ori să obțină avizul Senatului pentru anchetarea fostului ministru al Economiei, dar de fiecare dată s-a lovit de mirul cu care senatorul s-a apărat, dar și de votul colegilor senatori, care au votat împotrivă.

DIICOT dorea anchetarea lui Vosganian în dosarul „Gaze ieftine pentru Ioan Niculae”, dosar în care un alt fost ministru al Economiei, Adriean Videanu, a și fost arestat preventiv.

Prima dată, Senatul a respins cererea procurorilor în octombrie 2013, iar a doua oară în februarie 2015.

Laszlo Borbely

Și în cazul lui Borbely, fostul ministru al Mediului, colegii deputați l-au scăpat de două ori de anchetare după ce DNA a cerut aviz. Prima dată s-a întâmplat în aprilie 2012 (este vorba despre legislativul precedent), iar a doua oară în februarie 2015.

DNA îl acuză pe Laszlo Borbely de trei fapte de trafic de influență. De două ori ar fi intervenit pentru ca o firmă să obțină contracte, în schimb primind servicii de renovare și utilare a imobilelor sale. A treia oară, spun procurorii, ar fi primit 50.000 de euro contra intervenții pentru contracte.

Daniel Chițoiu

DNA a cerut aviz pentru anchetarea lui Daniel Chițoiu în dosarul "Carpatica", pentru abuz în serviciu și constituirea unui grup infracțional organizat, în perioada în care a fost ministru al Finanțelor. Procurorii spun că, în calitate de ministru al Finanțelor, Daniel Chițoiu a inițiat proiectul de ordonanță de urgență prin care a favorizat firma de asigurări Carpatica.

Pe 11 martie 2014, Camera Deputaților a respins cererea procurorilor anticorupție de a permite anchetarea fostului ministru al Finanțelor.

Mădălin Voicu

DNA îl acuză pe Mădălin Voicu de nereguli cu privire la implementarea unui proiect al Partidei Romilor. Proiectul urmărea crearea a 200 de noi locuri de muncă și implicarea. În schimb, banii ar fi fost deturnați. Deputații au respins cererea DNA de îcuviințării arestării coleguli lor.

Curios este faptul că în același dosar se afla și deputatul Nicolae Păun, iar în cazul lui Camera Deputaților a votat „pentru” cererea DNA.

Ion Ochi

În aprilie 2015, Camera Deputaților a respins încă o cerere din partea DNA. De data asta l-au apărat pe colegul lor Ion Ochi, pentru care DNA a cerut încuviințarea reținerii și arestării preventive. Deputatul PSD Ion Ochi era suspectat că în perioada în care a fost vicepreședinte al Consiliului Județean Brașov a aprobat contracte cu dedicație. Acuzațiile erau de luare de mită și abuz în serviciu.

Florin Popescu

Deputatul care a împărțit zeci de tone de pui alegătorilor pentru a-l vota a fost apărat de colegi în fața DNA. Procurorii doreau arestarea lui Florin Popescu pentru mită electorală, dar s-au lovit de refuzul Camerei Deputaților.

În cele din urmă, Popescu a demisionat din Parlament și în 2016 a și fost condamnat la doi ani de închisoare cu executare.

Vlad Cosma

Fiul fostului președinte al Consiliului Județean Prahova a scăpat de arestare după ce Camera Deputaților a respins cererea procurorilor de încuviințare a arestăriii preventive. Deputatul Vlad Cosma și tatăl său, Mircea Cosma, sunt acuzați de procurorii DNA că ar fi cerut și primit peste 4,4 milioane de lei de la reprezentanții unor societăți comerciale pentru a intervene în vederea acordării de contracte.

Titi Holban

Titi Holban i-a cerut unui denunțător 10.000 de euro pentru a interveni la o Direcție Regională Antifraudă. Intervenția viza ca societatea administrată de un apropiat al denunțătorului să nu fie sancționată în urma controlului efectuat de această instituție. Procurorii au cerut în iunie 2014 încuviințarea arestării preventive, dar Camera Deputaților a respins cererea. În 2016, Titi Holban a fost condamnat definitiv la trei ani de închisoare cu suspendare.

Marius Isăilă

Senatorul Marius Isăilă (PRU) a fost condamnat, joi, definitiv, la cinci ani și patru luni de închisoare, în dosarul în care a fost judecat pentru trafic de influență.El ar fi primit 180.000 de euro de la un om de afaceri pentru a interveni în vederea stopării unui control la ANAF la firma unui om de afaceri.

Procurorii au vrut să ceară și arestarea lui Marius Isăilă, dar Senatul s-a opus cererii procurorilor în iunie 2014.

Citiți și Radiografia Parlamentului: Pentru cine au lucrat senatorii și deputații? Răspunsul: pentru ei