„Decizia de a reconfigura Secția specială - pentru că asta e perspectiva pe care o avem acum pe masă - cu forțe noi, cu mai mulți procurori, cu unități specializate pe lângă parchete, e o decizie proastă și, de fapt, contrazice angajamentele pe care noi înșine le-am pus pe masă de mai multe ori, în mai multe formule, ca să ne îndeplinim niște obligații minime”, a declarat eurodeputata Ramona Strugariu (Renew/USR). 

Proiectul de lege, inițiat de Ministerul justiției, prevede că SIIJ se desființează, iar presupusele fapte de corupție ale magistraților urmează a fi instrumentate de către Parchetul General și de către parchetele curților de apel.

Fostul ministru al justiției Stelian Ion și DNA au criticat inițiativa lui Cătălin Predoiu, acuzând faptul că, în realitate, Secția privind investigarea jurnaliștilor va funcționa sub o altă formă. 

DNA a explicat că soluția propusă de Predoiu „vizează înlocuirea unei singure structuri, SIIJ, cu 16 structuri diferite din cadrul Ministerului Public, cu păstrarea competenței după calitatea persoanei, și nu după materie, a noilor procurori ce vor fi desemnați”.

Ramona Strugariu a discutat miercuri dimineață cu Didier Reynders, comisarul pentru justiție, care i-a transmis că știe ce amendamente au fost propuse, care au fost respinse, iar Comisia Europeană „urmărește îndeaproape această situație”.

Comisia Europeană așteaptă opinia Comisiei de la Veneția și decizia președintelui de a promulga sau nu legea adoptată recent.

„Am propus ca Executivul european să se gândească foarte serios la procedura de infringement acolo unde avem temei legal și unde există decizii ale Curții de Justiție a UE. Nu cred că e o pedeapsă, cred că e un semnal că, dacă nu îndreptăm lucrurile, nu suntem în rând cu lumea și cu legislația europeană. Nu cred că e vorba despre răzbunări, de a personaliza anumite contexte, nu cred că e vorba despre un ministru sau altul, despre niște membri ai Curții Constituționale, ci de instituții ale statului care trebuie să-și facă treaba”, a afirmat Ramona Strugariu, într-o discuție cu jurnaliști români.

„Există foarte multă emoție în momentul în care alături numele României de numele Ungariei sau Poloniei în ceea ce privește statul de drept și că poate sunt oameni care nu consideră că e corect să facem aceste asemănări. Dar, în momentul în care ai intrat pe un trend descendent, e foarte probabil să se întâmple repede niște derapaje majore”, a mai spus europarlamentara USR, adăugând că trebuie corectate aceste lucruri pentru ca România să nu ajungă umăr la umăr cu Ungaria și Polonia, care sunt și în procedură de activare a art. 7.

Totodată, ea a atras atenția că, după OUG 13, ordonanța care a declanșat proteste ample, „harta justiției nu a suferit modificări majore și unele efecte ale modificărilor legislative se văd și își fac treaba liniștite și în ziua de astăzi”.

Deși legea a fost adoptată săptămâna trecută, CCR a și dat verdictul la sesizările primite. Graba din jurul acestei legi a fost observată și de Comisia de la Veneția care a trimis luni un punct de vedere Guvernului.

Comisia de la Veneția recomandă Guvernului ca parchetele specializate în investigarea infracțiunilor de corupție ca DNA și DIICOT să capete competențe de investigare a infracțiunilor comise de procurori sau judecători, se arată în punctul de vedere transmis oficial Guvernului pe data de 7 martie și consultat de G4Media.ro. 

Potrivit documentului, care este un draft înainte ca opinia să fie dată publicității, Comisia de la Veneția ”regretă graba cu care controversata lege de desființare a Secției de Investigare a Infracțiunilor din Justiției (SIIJ) a trecut de Parlament, ceea e înseamnă că legea a fost adoptată înainte ca un punct de vedere să poată fi elaborat de către Comisie”.

Graba a fost văzută și de Comisia Europeană.

„E surprinzător și probabil unul dintre foarte rarele cazuri în care CCR a dat un termen atât de repede, știa și Comisia Europeană de rapidicatea cu care au fost decise aceste termene, fără să existe o explicație clară a acestei decizii. Dacă te uiți la felul în care au funcționat lucrurile, consultările, toate ferestrele de timp care au existat la dispoziția societății civile și a partidelor politice să vină cu comentarii, completări și amendamente pe textul inițial propus de Predoiu, pare că toată lumea se grăbește foarte tare să adopte această legislație înainte să vină opinia și pe canale oficiale de la Comisia de la Veneția. Cred că e un semnal foarte prost”, a subliniat Strugariu.

Ramona Strugariu avertizează că această lege ne îndepărtează de ridicarea MCV:

„O spun pentru că am discutat problema MCV și cu Vera Jourova, comisara pentru valori și transparență, și cu Reynders. Nu cred că trebuie să discutăm de MCV ca despre o mare pedeaspă aplicată României, ci ca despre un mecanism de monitorizare. Sigur că nu putem rămâne etern cu el, dar, în același timp, dacă ce e foarte clar recomandat acolo nu se întâmplă încă, nimeni nu are intenția să ridice MCV în aceste condiții. Care e sensul de a ridica MCV, dând poate un semnal că se însănătoșește justiția, în condițiile în care, de fapt, lucrurile se întâmplă în sens invers?”

În decembrie 2021, Cătălin Predoiu a discutat la Bruxelles cu Vera Jourova. Potrivit Ministerului justiției, Predoiu a subliniat că programul de guvernare aprobat de Parlament în domeniul Justiției este unul „foarte ambițios” și include explicit „obiectivele MCV, inclusiv adoptarea modificărilor la Codul penal și Codul de procedura penală, Legile Justiției și desființarea SIIJ”. Și în alte ocazii, Predoiu a susținut că executivul lucrează la ridicarea MCV.

Uniunea Europeană nu are instrumente foarte clare și directe de a sancționa anumite comportamente, astfel că procedurile de infringement par momentan cele mai eficiente. Chiar dacă acum există și mecanismul de condiționare a fondurilor europene de respectarea statului de drept, discuția privind data activării și pentru cine va fi activat prima dată e complexă. 

„Avem puține instrumente pentru sancțiuni și pentru a corecta derapaje. Uitați ce se întâmplă cu art. 7, tot discutăm de atâta vreme despre el. Pe hârtie există opțiunea nucleară, în realitate suntem blocați în momentul în care vine vorba de decizie pentru că suntem în contextul unanimității”, a precizat Ramona Strugariu. 

”Nu putem să trăim tot timpul cu ideea că suntem declarativ foarte entuziaști, dar instituțional  și instrumental suntem blocați în toate părțile”, a precizat eurodeputata USR.

De asemenea, nu contează foarte tare dacă justiția mai este sau nu un subiect de interes pe agenda publică: „Cred că a absolut irelevant acest lucru, pentru că, până la urmă, o justiție independentă îți garantează un mecanism democratic funcțional, așa cum o presă independentă îți garantează, la rândul ei, un mecanism democratic funcțional. Trebuie efectiv să funcționeze ca una dintre puterile statului”.

„Dacă magistrații, care poartă în continuare această bătălie, văd că nu au niciun fel de sprijin de la nivel european sau național, vor fi descurajați și vor renunța, are de pierdut statul de drept în ansamblul lui. Și are de pierdut probabil fiecare cetățean în parte care se bazează că există o anumită siguranță pe care o are pentru că există un stat de drept funcțional”.

Pe de altă parte, Ramona Strugariu atrage atenția că subiectul statului de drept trebuie să rămână pe agendă indiferent ce s-ar intampla, cu război, fără razboi, cu criză sau fără criză economică:

„Războiul e un context foarte periculos pentru că tendința e să acoperim subiectele foarte sensibile. State membre, care acum sunt implicate mai mult decât altele în criza refugiaților, ar putea avea tentația - sub perdeaua asta de alte priorități - unor derapaje, mai mult decât în vremuri în care monitorizarea e mai atentă și mai strictă”.

Există însă o majoritate care spune că această monitorizate nu trebuie abandonată, ci continuată și întărită.