UPDATE

DNA a transmis c[ își exprimă aprecierea față de recunoașterea eforturilor depuse în îndeplinirea recomandărilor formulate, afirmând că recomandarea adresată României în anul 2023 cu privire la luarea de măsuri necesare menținerii stabilității resurselor umane la nivelul DNA este una dintre recomandările pe care echipa de evaluare GRECO a apreciat-o ca fiind implementată.

+++

Din cele 24 de recomandări restante, 22 de recomandări au fost implementate parțial, iar 2 nu au fost implementate. 

Una dintre recomandările GRECO care nu a fost implementată e cea privind stabilirea unor norme și proceduri care să reglementeze divulgarea și gestionarea conflictelor de interese în cadrul Jandarmeriei.

”Deși Raportul de Evaluare din 2023 a luat act de legislația aplicabilă la momentul respectiv Jandarmeriei, cum ar fi Legea nr. 161/2003, Legea nr. 176/2010 și Codul Penal, a concluzionat, de asemenea, că situațiile de conflicte de interese nu erau reglementate în mod specific. În absența oricăror progrese concrete în abordarea acestui aspect, GRECO concluzionează că recomandarea nu a fost implementată”, se arată în raport.

A doua recomandare care nu a fost implementată se referă la efectuarea unui studiu pentru a evalua practica de legiferare prin ordonanțe de urgență, existența unor garanții și controale adecvate și eficiente. GRECO a recomandat revizuirea cadrului de reglementare și a practicii și să fie asigurat în mod efectiv un nivel adecvat de consultare publică cu privire la proiectele de ordonanțe de urgență și doar excepțiile specifice și limitate de la această regulă să fie posibile și clar reglementate.

Autoritățile au transmis GRECO că, în ceea ce privește a doua parte a recomandării, cetățenii sunt implicați în elaborarea actelor normative, inclusiv a ordonanțelor de urgență ale Guvernului, încă de la începutul procesului, astfel cum prevede legea, se arată în raport.

Secretariatul General al Guvernului a dezvoltat în continuare „Platforma E-Consultare” pentru a asigura păstrarea unei evidențe unice a procesului de asigurare a transparenței decizionale. Platforma facilitează, într-un mod interactiv, transmiterea propunerilor direct către instituțiile inițiatoare și, totodată, în situațiile în care instituția responsabilă decide să organizeze o dezbatere publică în perioada de consultare, aceasta va fi afișată lângă proiectul de act normativ, cu specificarea datei, orei, locației și subiectului dezbaterii.

Utilizatorii pot participa la consultarea publică prin transmiterea de recomandări și se pot abona la newsletter-ul săptămânal care conține lista celor mai recente proiecte deschise consultării publice. Pe lângă platforma existentă, unele instituții oferă formulare electronice pentru transmiterea propunerilor de îmbunătățire a legislației aflate în consultare publică.

În plus, autoritățile fac referire la publicarea raportului anual privind evaluarea impactului reglementărilor din 2023.

Secțiunea privind participarea părților interesate menționează că o analiză a 226 de instrumente de prezentare și motivare (IPM) a relevat o calitate general scăzută a informațiilor privind consultarea publică: aproape 47% din IPM-uri au fost considerate nesatisfăcătoare, în timp ce 38% au fost evaluate ca fiind parțial satisfăcătoare.

Cel mai mare număr de IPM-uri nesatisfăcătoare și parțial satisfăcătoare, în ceea ce privește procesul de consultare, a fost observat cu privire la Hotărârile de Guvern și Ordonanțe de Urgență ale Guvernului. 

GRECO ia act de cadrul legal care reglementează consultările publice privind procesul legislativ, inclusiv cu privire la Ordonanțele de Urgență ale Guvernului (OUG).

”Cu toate acestea, informațiile furnizate, în special prin raportul anual privind evaluarea impactului reglementărilor din 2023, confirmă că OUG nu au făcut obiectul unui nivel adecvat de consultări publice”, astfel că GRECO consideră că niciuna din părțile recomandării nu a fost implementată, nici măcar parțial. 

Cum putea fi evitat cazul Anastasiu

La capitolul ”Prevenirea corupției și promovarea integrității la nivel central (funcții executive de conducere)”, GRECO a recomandat să se introducă reguli prin care verificări de integritate să aibă loc înainte sau chiar la numirea în funcție a membrilor Guvernului, a consilierilor prezidențiali și a consilierilor miniștrilor, pentru a identifica și gestiona orice posibil conflict de interese.

Autoritățile au raportat GRECO că Legea nr. 49/2025 a fost promulgată pe 14 aprilie 2025, permițând prim-ministrului sau prim-ministrului desemnat să solicite de la persoanele cu funcții executive de conducere (PTEFs) din cadrul Guvernului, anterior desemnării lor, orice fel de informații cu privire la interesele personale care ar putea afecta exercitarea imparțială a atribuțiilor.

Această solicitare se adaugă obligației legale existente de a depune declarații de avere și interese în temeiul Legii nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice.

Legea introduce un nou Capitol privind regulile de etică și conduită pentru membrii Guvernului și alte persoane care ocupă funcții de demnitate publică în administrația publică centrală.

Conform articolului 472 nou adăugat, prevederile acesteia se aplică membrilor Guvernului, șefului Cancelariei prim-ministrului, secretarului general și aecretarilor generali adjuncți ai Guvernului, secretarilor și subsecretarilor de stat, precum și consilierilor de stat din cadrul Cancelariei prim-ministrului, care sunt considerați persoane cu funcții executive de nivel înalt în Raportul de Evaluare aferent Rundei a cincea privind România.

În ceea ce privește Administrația Prezidențială, personalul poate fi angajat pe baza încrederii acordate de președintele României și semnează un angajament de loialitate stabilit prin Regulamentul de Organizare și Funcționare a Administrației Prezidențiale.

Normele de personal ale Administrației Prezidențiale cuprind prevederi referitoare la verificarea prealabilă a persoanelor propuse pentru angajare în cadrul Administrației Prezidențiale. În acest scop, la solicitarea Secretariatului General al Administrației Prezidențiale, Serviciul de Protecție și Pază efectuează verificări prealabile de securitate privind candidații care doresc să fie angajați în cadrul Administrației Prezidențiale, inclusiv ale consilierilor prezidențiali și consilierilor de stat, în vederea aprobării accesului în palatul prezidențial. Consilierii prezidențiali sunt, de asemenea, obligați să depună o declarație de incompatibilitate.

GRECO a luat act de normele privind efectuarea prealabilă a verificărilor de securitate privind candidații care aplică pentru un loc de muncă în cadrul Administrației Prezidențiale.

”Cu toate acestea, pe baza informațiilor furnizate, rezultatul acestora pare să conducă la acordarea unei autorizații de securitate pentru accesul în palatul prezidențial, mai degrabă decât la identificarea și gestionarea potențialelor conflicte de interese pe care candidații selectați le-ar putea avea înainte de preluarea funcției”, precizează raportul.

GRECO salută faptul că Legea nr. 49/2025 a introdus reguli de etică și conduită pentru PTEFs din cadrul Guvernului și se așteaptă ca ”astfel de reguli să fie implementate sistematic prin instituirea unui  mecanism de verificare care va evalua potențialele conflicte de interese, verificând, de exemplu, obligațiile, interesele, aspectele financiare, legăturile familiale, activitățile accesorii sau contactele cu terțe părți, în timp ce colectarea de informații privind interesele personale nu ar trebui lăsată la discreția prim-ministrului”.

Prin urmare, GRECO solicită autorităților să aplice în mod rapid și adecvat legea recent promulgată, considerând că recomandarea a fost parțial implementată. 

Cazul Anastasiu arată că, deși există cadrul legal pentru a evita astfel de situații, omul de afaceri a fost evaluat superficial și a primit inclusiv certificat ORNISS.

Premierul Ilie Bolojan a declarat luna trecută, într-un interviu pentru G4Media, că nu a știut despre dosarul în care a fost implicat fostul vicepremier Dragoș Anastasiu și nu a discutat cu el despre acest lucru.

Și Nicușor Dan a spus că nu a știut despre trecutul omului de afaceri.