MAE anunță că autoritățile române au decis să nu retrimită la Marea Cameră hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului în cauza Kövesi c. România.

Guvernul României, prin Ministerul Afacerilor Externe, a decis să nu fie solicitată retrimiterea la Marea Cameră a Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) a hotărârii CEDO în cazul Kövesi c. România, pronunțată la 5 mai 2020. Termenul limită până la care se putea efectua cererea de retrimitere era astăzi, 5 august 2020, anunță MAE.

Decizia, luată conform prevederilor legale aplicabile de către ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu la propunerea Agentului Guvernamental pentru CEDO și a departamentului de specialitate din cadrul MAE, a fost ”solid fundamentată pe o analiză complexă juridică și politico-diplomatică și a avut în vedere opinia argumentată, în același sens al netrimiterii la Marea Cameră a CEDO, a Ministerului Justiției”.

E vorba despre decizia din 5 mai a Curții Europene a Drepturilor Omului, care i-a dat dreptate fostei șefe a DNA Laura-Codruța Kovesi, în procesul prin care a contestat decizia Curții Constituționale de revocare a sa din fruntea Direcției Naționale Anticorupție. 

MAE precizează că decizia a avut în vedere importanța deosebită a hotărârii din 5 mai pentru consolidarea independenței procurorilor și, deci, a sistemului de justiție din România prin punerea în aplicare, ”prin măsuri de executare cu caracter general monitorizate de către Comitetul Miniștrilor al Consiliului Europei, a constatărilor CEDO din hotărârea menționată”.

 

”Aceste constatări se află în consonanță cu opiniile, evaluările, concluziile și recomandările din documentele organismelor europene și internaționale privind România (cum ar fi opiniile Comisiei de la Veneția sau rapoartele Comisiei Europene privind MCV) și în cadrul cărora statul român și-a asumat o serie de obligații, aceste documente fiind avute în vedere de însăși CEDO în adoptarea hotărârii sale din luna mai”,

 

se arată într-un comunicat al MAE.

O solicitare de retrimitere la Marea Cameră a CEDO ar fi amânat momentul la care hotărârea din 5 mai 2020 rămâne definitivă, cu efecte în consecință asupra punerii sale în executare.

”Susținerea independenței procurorilor și, mai larg, a justiției din România sunt valori împărtășite și de Uniunea Europeană și statele sale membre, precum și de alți parteneri strategici ai României, fiind asociate direct cu parcursul și orientarea pro-europene și pro-euroatlantice ale României. În luarea deciziei a fost luat în considerare și faptul că retrimiterea la Marea Cameră nu este o obligație pentru niciuna dintre părți, atât Convenția Europeană a Drepturilor Omului, cât și Regulile de procedură ale Curții subliniind caracterul excepțional al unui astfel de demers”, explică Ministerul de externe, adăugând că sunt extrem de puține cererile de retrimitere formulate de statele părți la Convenție, precum și a celor admise pentru retrimitere.

Totodată, astfel cum indică însăși CEDO în ghidul său cu privire la cererile de retrimitere, din anul 2011 (”The General Practice followed by the Panel of the Grand Chamber when deciding on requests for referral in accordance with article 43 of the Convention”), Marea Cameră nu reprezintă o instanță de apel menită a corecta pretinse erori de fapt sau de evaluare juridică a caracteristicilor din fiecare caz individual, comise de Camere, iar ”simplul fapt că un caz este complex factual sau sensibil politic nu justifică, în sine, retrimiterea”.

”Totodată, raportat la jurisprudența de dată recentă a Marii Camere, nu au fost identificate temeiuri pertinente care să susțină o evaluare obiectivă privind obținerea unei soluții contrare celei reținute de Cameră, în urma unei eventuale reexaminări de către Marea Cameră, privind cele două încălcări constatate prin hotărârea din 5 mai 2020”, mai precizează MAE.

În hotărârea din 5 mai 2020, CEDO a constatat, în unanimitate, încălcarea articolelor 6 și 10 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, sub aspectul dreptului de acces la o instanță și, respectiv, al libertății de exprimare.

Cauza a avut la bază plângerea formulată de reclamantă cu privire la negarea accesului la o instanță de judecată pentru a contesta încheierea prematură a mandatului de procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție.

De asemenea, reclamanta a invocat faptul că mandatul său a fost încheiat din cauza punctelor de vedere și a pozițiilor pe care le-a exprimat în public, în considerarea calității sale oficiale, cu privire la reformele legislative care priveau sistemul judiciar.


VIDEO Cum a câștigat Kovesi procesul la CEDO - interviu cu avocata Nicoleta Popescu - PressHub

Mai mult pe EurActiv »