România progresează în implementarea Convenției Anti-Mită a OCDE, dar mai are de lucru

Grupul de Lucru al OCDE privind mita a transmis joi că România progresează în implementarea Convenției Organizației împotriva mitei, dar trebuie să îmbunătățească legislația privind mita externă și mecanismele de detectare.
"Ca unul dintre cele mai noi state semnatare ale Convenției privind combaterea mitei acordate funcționarilor publici străini în tranzacțiile comerciale internaționale (Convenția OCDE împotriva Mitei), România și-a demonstrat deja angajamentul în lupta împotriva mitei externe. Cu toate acestea, ar trebui să-și continue eforturile pentru a extinde domeniul de aplicare al infracțiunii de mită externă și să crească sancțiunile aplicabile. De asemenea, ar trebui să ia măsuri suplimentare pentru a se asigura că mita externă este raportată prompt autorităților de aplicare a legii pentru investigații și urmărire penală", potrivit unui nou raport al Grupului de Lucru al OCDE privind mita, transmis EURACTIV România.
Grupul de Lucru, format din 46 de țări, a finalizat recent evaluarea Fazei 2 privind implementarea de către România a Convenției OCDE împotriva mitei și recomandă ca România:
să modifice infracțiunea de mită externă pentru a o alinia pe deplin cu Convenția;
să mărească sancțiunile disponibile în cazurile de mită externă și să se asigure că veniturile pot fi confiscate;
să dezvolte o strategie pentru detectarea și raportarea cazurilor de mită externă;
să clarifice și să îmbunătățească cadrul de protecție a avertizorilor de integritate în cazurile de mită externă;
să ia în considerare mecanisme suplimentare de soluționare non-judiciară sau stimulente pentru a încuraja raportarea;
să crească gradul de conștientizare privind importanța controalelor interne, a programelor de etică și conformitate;
să se asigure că Direcția Națională Anticorupție dispune de resurse suficiente și de formare pentru cazurile de mită externă și că rămâne protejată de riscul de interferență politică necorespunzătoare.
Chiar înainte ca România să adere la Convenție, a început prima sa urmărire penală într-un caz de mită externă. De asemenea, a început să dezbată un proiect de lege pentru a aborda problemele ridicate în raport, ceea ce Grupul de Lucru consideră a fi un pas binevenit. Actori români din sectoarele public și privat și-au demonstrat, de asemenea, interesul puternic de a împărtăși experiențe și de a învăța de la omologii lor din alte țări membre ale Grupului de Lucru, se mai arată în raport.
Raportul oferă o imagine de ansamblu asupra cadrului legal și instituțional al României pentru combaterea mitei externe și asupra modului în care aceste cadre sunt aplicate în practică. Pe baza acestor constatări, Grupul de Lucru a făcut recomandări specifice despre cum poate România să își îmbunătățească implementarea Convenției, implicând diferiți actori din sectoarele public și privat. În doi ani (nu mai devreme de octombrie 2026), România va prezenta un raport scris Grupului de Lucru, descriind eforturile sale de a implementa aceste recomandări, precum și acțiunile sale de aplicare a legii în cazurile de mită externă.
+++
Reamintim că, pe 24 iulie 2023, România a depus instrumentul de ratificare a Convenției Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) privind combaterea mituirii funcționarilor publici străini în tranzacțiile comerciale internaționale (Convenția Anti-Mită).
Instrumentul a fost depus la sediul OCDE din Paris, a anunțat premierul Marcel Ciolacu în prima reuniune a Comitetului național pentru aderarea României la OCDE prezidată de el.
Convenția Anti-Mită este unul dintre principalele instrumente recunoscute la nivel internațional în domeniu și sprijină eforturile de dezvoltare internă, reducere a sărăciei și îmbunătățire a încrederii în piețele de capital.
Background
România a devenit stat candidat la OCDE în ianuarie 2022, primind Foaia de Parcurs în iunie 2022.
Acest document stabilește termenii, condițiile și procesul de desfășurare a aderării la Organizație. România a depus în decembrie 2022 Memorandumul Inițial, care face o autoevaluare a legislației, politicilor și practicilor interne, raportat la instrumentele legislative OCDE.
În prezent, România se află încă în etapa tehnică a procesului, care constă din transmiterea de informații suplimentare, organizarea de misiuni tematice și susținerea de prezentări în cele 26 de Comitetele sectoriale OCDE.
Comitetul național pentru aderarea României la OCDE este constituit din ministerele, autoritățile și instituțiile publice cu atribuții în cadrul procesului de aderare și este condus de prim-ministru.
Comitetul național stabilește liniile de acțiune în vederea îndeplinirii condițiilor prevăzute în Foaia de Parcurs a României la OCDE, agreează deciziile pentru alinierea legislației, politicilor și practicilor României la cele ale Organizației și formulează propuneri pentru soluționarea blocajelor care ar putea să întârzie procesul de aderare.
Comentarii