Singurele țări din UE care au punctaje mai mici sunt Italia (47), Grecia (44) și Bulgaria (41).

Anul trecut, România s-a clasat pe locul 58 în topul statelor lumii, cu un scor pe 46 de puncte, în timp ce în UE a fost depășită, la coada clasamentului, doar de Italia și Bulgaria.

Scorul obținut de România - 48 de puncte - a fost întocmit prin utilizarea a 10 surse independente care au oferit date privind percepția corupției în sectorul public, precizează Transparency International România, care explică faptul că locul României în clasamentul internațional și european și orice punct în plus obținut trebuie analizat în context mai larg, inclusiv din prisma rezultatelor IPC la nivel global, care în valoare absolută înregistrează un regres, cele mai mari punctaje la acest moment fiind de 90 de puncte, față de anii anteriori în care se înregistrau și rezultate de 98 de puncte.

”O analiză obiectivă asupra modului în care a variat percepția asupra corupției în sectorul public din țara noastră din 1997, când a fost inclusă în IPC global, și până în prezent, relevă că România a făcut pași importanți spre integritate. Deși îmbunătățirea IPC nu a fost una liniară, din 1997 și până în prezent se constată un avans de 18 puncte. Această îmbunătățire a IPC este rezultatul eforturilor anticorupție ale instituțiilor naționale, fie ele de prevenire, de combatere sau de sancționare a corupției, dar și eforturilor societății civile care a contribuit substanțial la efortul de aliniere a acestora la standardele internaționale”, se arată în comunicat Transparency International România.

"Este evident că maturizarea României este un proces care necesită timp. Prin urmare, pentru a păstra tendința ascendentă a IPC șivimplicit îmbunătățirea integrității la nivelul sectorului public, este important să se pună accentul pe măsuri de prevenire a corupției. La fel de important este ca măsurile adoptate la nivelul instituțiilor publice să fie corect explicate și asumate de către decidenți”, susține Marian Popa, președintele Transparency International Romania.

În acest context, Transparency International România recomandă accelerarea calendarului de aplicare a măsurilor de prevenire a corupției, reenunțarea la abordarea formalistă a prevenirii corupției și responsabilizarea factorilor de decizie atât la nivel central, cât și la nivel local. 

Danermarca și Noua Zeelandă - cele mai puțin corupte, Somalia - cea mai coruptă

Indicele de Percepție a Corupției 2016 relevă percepția asupra corupției din sectorul public în 176 țări.

Danemarca și Noua Zeelandă au înregistrat cele mai bune performanțe cu scoruri de 90, urmate îndeaproape de Finlanda (89) și Suedia (88). Cu toate că nu există nicio țară ferită de corupție, țările din topul clasamentului au în comun caracteristici precum: guvernare deschisă, libertatea presei, libertăți civile și sisteme judiciare independente.

Pentru al zecelea an consecutiv, Somalia este cel mai slab cotat stat în IPC, în acest an obținând doar 10. Sudanul de Sud este al doilea în clasamentul de jos în sus, cu un scor de 11 puncte, urmat de Coreea de Nord (12) și Siria (13).

Țările aflate în partea de jos a clasamentului se caracterizează prin impunitate la corupție la scară largă, guvernarea neperformantă și instituțiile slabe. Țările din regiunile cu probleme, în special din Orientul Mijlociu, au înregistrat scăderile cele mai substanțiale în acest an. Qatarul are are cel mai substanțial declin comparativ cu indicele din 2015, cu o scădere de 10 puncte.

”Scandalurile FIFA, investigațiile în decizia de a găzdui Cupa Mondială din 2022 în Qatar și sesizările de încălcare a drepturilor omului pentru lucrătorii migranți au afectat în mod clar percepția asupra țării", a declarat președintele Ugaz.

Scorurile Ungariei și Turciei - țări în care a avut loc ascensiunea liderilor autocrați - au scăzut în ultimii ani. Prin contrast, punctajul Argentinei, care a înlăturat un guvern populist, a început să se îmbunătățească. 

Cercul vicios al corupției

Anul 2016 a demonstrat peste tot în lume că inegalitatea socială și corupția sistemică se susțin reciproc, ceea ce duce la nemulțumirea publicului față de clasa politică și oferă un teren fertil pentru apariția politicienilor populiști, potrivit Transparency International.

În 69% din cele 176 de state cuprinse în Indicele de Percepție a Corupției în 2016 scorul înregistrat este sub 50, pe o scală de la 0 (”foarte corupte”) la 100 (”deloc corupte”), demonstrând astfel cât de masivă și răspândită este corupția din sectorul public în toată lumea.

În acest an, mai multe țări au scăzut în clasamentul indicelui față de cele care și-au îmbunătățit această poziție, revelând așadar necesitatea acțiunilor urgente pentru remedierea situției. 

Corupția și inegalitatea se întrețin reciproc, creând un cerc vicios între corupție, distribuția inegală a puterii în societate, precum și distribuția inegală a bogăției. După cum a demonstrat cazul Panama Papers, este încă foarte ușor pentru cei bogați și puternici să exploateze opacitatea sistemului financiar global pentru a se îmbogăți în detrimentul binelui public.

”În prea multe țări, oamenii sunt privați de satisfacerea majorităii nevoilor de bază și se duc la culcare, în fecare seară, flămânzi din cauza corupției, în timp ce aceia puternici și corupți se bucură de un stil de viață opulent, beneficiind de impunitate”, a declarat José Ugaz, președintele Transparency International.

Marile cazuri de corupție, de la Petrobras și Odebrecht în Brazilia și până la cazul fostului președinte ucrainean, Viktor Ianukovici, demonstrează modul în care înțelegeri secrete între sectorul de afaceri și politicieni privează economiile naționale de venituri de miliarde de dolari, venituri deturnate pentru beneficiul celor puțini, dar pe seama celor mulți. Acest tip de corupție sistemică încalcă drepturile omului, împiedică dezvoltarea durabilă și stimulează excluziunea socială, explică TI.

Populismul este medicamentul greșit

Oamenii sunt sătui de promisiunile false ale prea multor politicieni de a combate corupția și mulți dintre acești oameni se îndreaptă către politicienii populiști care promit să schimbe sistemul și să rupă cercul corupției și privilegiilor. Cu toate acestea, situația este de natură numai să agraveze și mai mult situația.

”În țările cu liderii populiști sau autocrați, vedem democrațiile tot mai mult în declin și un tipar îngrijorător al încercărilor de suprimare a societății civile, limitare a libertății presei și slăbire a independenței sistemului judiciar. În loc să lupteîmpotriva „capitalismului de cumetrie”, acești lideri instaurează, de obicei, forme chiar mai nocive ale sistemelor corupte”, a afirmat președintele Ugaz.

În opinia sa, ”numai acolo unde există libertate de exprimare, transparență în toate procesele politice și instituții democratice puternice, societatea civilă și mass-media îi pot trage la răspundere pe cei aflați la putere, iar corupția să fie combătută cu succes”. 

Ce trebuie făcut

Remedierile tehnice aduse legislației specifice anticorupție nu sunt suficiente. Există o nevoie urgentă de reforme sistemice, care să compenseze dezechilibrul tot mai mare al puterii și bogăției,prin împuternicirea cetățenilor pentru a opri impunitatea la corupție răspândită la scară largă, pentru a-i trage la răspundere pe cei puternici, și pentru a avea un adevărat cuvânt de spus în deciziile care le afectează viața de zi cu zi, afirmă TI.

Aceste reforme trebuie să includă dezvăluirea în registre publice a deținatorilor societățiolor comerciale, precum și sancțiuni pentru facilitatorii profesioniști care sunt complici în transferulpeste granițe a fluxurilor de bani proveniți din activități de corupție..