Proiectele noilor legi ale Justiției, înaintate de Ministerul justiției oferă procurorilor DNA și DIICOT garanții de independență și autonomie, însă există mai multe probleme în cadrul acestor legi, spune la RFI procurorul-șef al DNA, Crin Bologa.

"Proiectele inițiale aduceau atingere destul de serioasă posibilității noastre de a ne desfășura activitatea. O parte din amendamente au fost însușite, astfel încât în prezent, DNA își poate desfășura activitatea în deplină autonomie și independent", a declarat Crin Bologa într-un interviu acordat postului de radio RFI.

Una dintre critici se referă la mărirea condiției de vechime pentru ca un judecător sau procuror să poată intra în DNA. În prezent, un absolvent de facultate de drept are nevoie de cel puțin 13 ani pentru a accede în DNA. Crin Bologa a cerut micșorarea acestei perioade, prin reducerea perioadei de formare în cadrul Institutului Național al Magistraturii, de la trei la doi ani precum și reducerea vechimii necesare de 10 ani și mărirea, în schimb, a perioadei de stagiatură.

"Compromisul" privind Secția Specială, ineficient

În privința compromisului la care s-a ajuns în privința Secției Speciale, șeful DNA l-a caracterizat drept "total lipsit de eficiență". Secția a fost desființată, însă competența anchetării cazurilor de corupție în rândul magistraților va reveni unei structuri speciale din cadrul Parchetului General.

DNA nu va mai ancheta cazurile de corupție din rândul magistraților deși, după cum a precizat Crin Bologa, ar fi avut toate instrumentele necesare. Noua structură, pentru care au început să fie selectați procurori din luna martie, va fi lipsită, de exemplu, de aportul Poliției Judiciare. 

Șeful DNA a mai atras atenția asupra unei prevederi din lege care ar putea afecta independența magistraților, printr-un mare grad de subiectivism: "La răspunderea disciplinară a fost introdusă o prevedere care spune că poate fi abatere disciplinară orice încălcare a Codului Deontologic". Bologa a afirmat că această prevedere poate lăsa loc de interpretări. El a a cerut ca abaterile disciplinare să fie clar definite, pentru a nu lăsa loc la decizii arbitrare.

"Cetățenii români au dreptul să nu mai fie umiliți la granițe"

În privința MCV, procurorul-șef al DNA și-a exprimat speranța că acest mecanism al Comisiei Europene va fi ridicat până la sfârșitul anului, odată cu adoptarea în Parlament a noilor legi ale Justiției, în conformitate cu angajamentele europene ale României: "Consider că cetățenii României au dreptul să intre în Spațiul Schengen fără să mai fie umiliți la granițe".