Declarațiile de avere ale procurorului-șef al DNA ridică mari semne de întrebare care trebuie clarificate de ANI, susține Ungureanu.

„În declarația de avere, pe lângă multe terenuri, multe apartamente, multe conturi, domnul Voineag a declarat o petrecere de botez cu daruri de 500.000 de lei, asta înseamnă 100.000 de euro. Trebuie să vedem cine a dat darul și dacă acele daruri n-au fost un fel de taxă de protecție. Eu cred că, în această declarație de avere, ANI poate găsi lucruri foarte interesante care trebuie oricum verificate foarte atent. Domnul Voineag trebuie să fie un exemplu de integritate, un exemplu de moralitate. Deocamdată, din declarațiile lui nu este foarte clar care este sursa unor sume de bani din această declarație de avere impresionată și pentru un bugetar de lux”, a declarat deputatul USR.

El a amintit că procurorul Marius Voineag a clasat un dosar de corupție care viza doi generali SRI, suspecți că ar fi semnat în fals niște achiziții în pandemie, care nu intraseră în patrimoniul Serviciului Român de Informații.

„De ce ne ridică suspiciuni această declarație de avere? Pe lângă faptul că domnul Voineag poartă ceasuri la fel de scumpe ca Rareș Bogdan, este bizară activitatea domnului Voineag, de când a fost pus de Iohannis la șefia DNA. Domnul Voineag pare să acopere niște generali SRI, niște pești mari. Suspiciunea mea e că la acea petrecere de botez de 100.000 de euro e posibil să fi fost pe listă și niște generali SRI. Rog ANI să-și facă datoria”, a mai declarat Emanuel Ungureanu. 

Deputatul USR a solicitat ANI să rezolve cât mai repede această sesizare.

Pe 23 ianuarie, fostul ministru al Proiectelor Europene, Cristian Ghinea, a depus la Curtea de Apel București o plângere împotriva modului în care procurorul-șef al DNA, Marius Voineag, a ales să-i acorde protecție fostului ministru de Interne, Lucian Bode.

Este vorba despre ancheta pe care Ghinea o numește "ilegală" și vizează cazul achiziției trucate prin care au fost cumpărate 300 de BMW-uri la MAI de la o firmă cunoscută ca având legături cu președintele Klaus Iohannis.

De asemenea, Cristian Ghinea a sesizat și Curtea de Justiție a Uniunii Europene în acest caz, pentru pronunțarea unei decizii preliminare, adresând două întrebări. Prima cere clarificări dacă, potrivit Tratatului UE, DNA a desfășurat o anchetă în mod ilegal, cu încălcarea prevederilor comunitare în cazurile de fraudă cu fonduri europene. 

Cea de-a doua are ca scop să clarifice dacă urmare a deschiderii acestui dosar prin autosesizare a DNA și invocarea ulterior a lipsei de calitate procesuală a lui Cristian Ghinea, procurorul Marius Voineag a dorit, în fapt, închiderea subiectului. 

„Practic, procurorul Voineag inventează o formă de impunitate a procurorului: nimeni nu îi poate ataca decizia, de facto. Se încalcă astfel un principiu de bază din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. Prin urmare, este în interesul legitim al oricărui cetățean să ceară instanțelor naționale, printr-o plângere, răspunsuri din partea autorităților guvernamentale cu privire la modul în care sunt gestionate fondurile publice. Pe fond, Voineag a acoperit ilegalitățile comise de procurorul de caz de la autosesizare, la schimbarea încadrării faptei din fraudă cu fonduri europene în abuz în serviciu”, susține Cristian Ghinea.

În sesizarea depusă, Ghinea a arătat că în dosarul licitației pentru autoturisme BMW, DNA nu avea dreptul legal de a efectua vreo activitate, competența de soluționare revenind în exclusivitate EPPO; cu atât mai puțin să dispună o soluție de clasare prin raportare la alte infracțiuni decât cele care privesc interesele financiare ale Uniunii, mai ales în condițiile în care, anterior, a fost formulată o sesizare către EPPO.

„Am arătat că și pe fond ancheta a fost un simulacru în care a lipsit orice urmă de profesionalism, neexistând vreo jenă pentru procurorul de caz în a se face de râs din punct de vedere profesional pe aspecte elementare în modul în care se derulează implementarea într-un proiect cu fonduri europene. Nu mai vorbim despre faptul că, pe fond, Voineag scrie că o încălcare de prevederi legale în care prejudiciul produs poate ajunge la 20 de milioane de euro nu reprezintă pericol social astfel ca fapta să fie considerată infracțiune. Dar sunt convins că justiția va repune lucrurile în ordinea lor firească”, a conchis fostul ministru.