Augustin Lazăr își menține punctul de vedere legat de problema pragului pentru infracțiunea de abuz în serviciu. Și șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție consideră că proiectul de modificare a legilor Justiției ar trebui retrimis la minister.

UPDATE 2 Tudorel Toader afirmă că are deja o replică pregătită, dar așteaptă întâi și comunicatul Consiliului Superior al Magistraturii.

"În primul rând este vorba de libertatea de exprimare. Eu merg la ședința de Guvern acum și CSM probabil va da comunicat și eu voi da un răspuns, o replică pe care o am deja pregătită", a afirmat Toader, după ședința CSM.

UPDATE 1 Parchetul General a emis un comunicat prin care cere Parlamentului să retrimită la Ministerul Justiției proiectul de modificare a legilor Justiției și consideră că consideră că deturnarea parcursului declarat al modificărilor nu îndeplinește standardele de exigență în ceea ce privește dezbaterea publică și dialogul interinstituțional.

„Conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție reiterează poziția conform căreia orice modificări de substanță propuse a fi aduse legilor justiției au o importanță deosebită atât pentru sistemul judiciar cât și pentru societatea românească în ansamblu.

În acest context, apreciem ca fiind necesară organizarea unei dezbateri publice autentice, condiția transparenței fiind obligatorie într-un stat de drept în care independența și buna funcționare a justiției sunt esențiale.

Ministerul Public consideră că deturnarea parcursului declarat al modificărilor – de la inițiativă legislativă a Guvernului prin Ministerul Justiției la transmiterea acestor modificări către Comisia specială comună a Camerei Deputaților și Senatului pentru sistematizarea, unificarea și asigurarea stabilității legislative în domeniul justiției – nu îndeplinește standardele de exigență în ceea ce privește dezbaterea publică și dialogul interinstituțional.

În aceste condiții, conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție apreciază că îndeplinirea standardelor enunțate anterior poate fi realizată prin retrimiterea de către Parlamentul României a proiectului de modificare a legilor justiției la Ministerul Justiției în vederea complinirii aspectelor de fond și de formă sesizate public de către corpul magistraților și de reprezentanții societății civile”, se arată în comunicat.

***** Știrea inițială 

Procurorul general Augustin Lazăr nu și-a schimbat opinia în legătură cu infracțiunea de abuz în serviciu pentru care politicienii intenționează să introducă un prag financiar. 

„Eu cred că nu ar trebui să mai repetăm. Ministerul Public este o instituție serioasă care a făcut studii foarte serioase. În această problemă, și punctul nostru de vedere este bine cunoscut, nu e nevoie de niciun prag”, a spus Lazăr la sediul Consiliului Superior al Magistraturii.

Și Cristina Tarcea, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiției a avut o poziție față de modificările legislative ce se preconizează. Ea a solicitat președinților celor două Camere ale Parlamentului și comisiei speciale să permită finalizarea procedurii legale pe care și-a asumat-o ca inițiator Ministerul Justiției în cazul legilor justiției și să retrimită acestuia proiectul.

Iată întregul comunicat al șefei Înaltei Curți de Casație și Justiție:

„Comunicat cu privire la procedura de modificare a legilor justiției,

Proiectul legilor justiției a constituit un amplu subiect de discuție în spațiul public în ultima perioadă și este normal să fie așa din moment ce o societate democratică nu poate funcționa fără o justiție puternică și independentă. Independența și eficiența sistemului judiciar au fost exigențe pe care România a trebuit să le îndeplinească și, în acest context, trebuie subliniat faptul că, la momentul aderării României la Uniunea Europeană, a fost instituit Mecanismul de cooperare și verificare (MCV) pentru a remedia deficiențele reformei sistemului judiciar și pentru a combate corupția.

În ultimul raport al Comisiei către Parlamentul European și Consiliu, se subliniază că pentru îndeplinirea obiectivelor de referință ale mecanismului este nevoie de „o combinație de măsuri legislative și instituționale”. Or, aceasta presupune în primul rând transparență, cooperare și dialog interinstituțional. De asemenea, mecanismul adoptării legilor, indiferent care ar fi obiectul acestora de reglementare, presupune respectarea dispozițiilor legale în baza cărora acest mecanism funcționează.

Ieri, ministrul justiției, invitat al Comisiei speciale comune a Camerei Deputaților și Senatului, a anunțat ca deși urma să vadă procedura de urmat, a luat act că trebuie să prezinte proiectul în fața acestei comisii. Intregul parcurs al propunerilor de modificare a Legilor nr. 303, 304 și 317 adoptate în anul 2004, demonstreaza că nu a existat transparență, cooperare și dialog interinstituțional și că nu au fost respectate dispozițiile legale care reglementează mecanismul de elaborare și adoptare a actelor normative.

Astfel, potrivit art. 74 alin. 1 din Constituția României, inițiativa legislativă aparține, după caz, Guvernului, deputaților, senatorilor sau unui număr de cel puțin 100.000 de cetățeni cu drept de vot.

Este de notorietate faptul că Ministerul Justiției și-a asumat inițiativa legislativă, urmând să propună Guvernului modificările celor trei legi. În acest scop au avut loc dezbateri publice și s-a inițiat procedura de avizare. Constat că, în loc să fi finalizat procedura pe care și-a asumat-o, Ministrul Justiției a luat act că trebuie să prezinte propunerile sale Comisiei speciale comune, constituită în baza Hotărârii nr. 69 adoptată de Camera Deputaților și Senat la 27 septembrie 2017 și publicată în Monitorul oficial al României nr. 776 din 29 septembrie 2017. Din declarația publică a inițiatorului, făcută ieri în Parlament, nu rezultă în ce calitate și în baza cărei proceduri ministrul a înaintat propunerile sale Comisiei speciale.

Este adevărat că, potrivit art. 27 alin. 2 din Legea nr. 24/2000, în cazul proiectelor unor legi complexe, care interesează domeniul de activitate al justiției, se pot constitui comisii de elaborare, dar numai la nivelul Ministerului Justiției, ceea ce nu s-a întâmplat în cazul propunerilor de modificare a legilor justiției, asumate de acest minister.

De asemenea, este adevărat că prin Hotarârea nr. 69/2017 invocată mai sus s-a constituit Comisia specială comună pentru sistematizarea, unificarea și asigurarea stabilității legislative în domeniul justiției, dar obiectivele acesteia sunt strict stabilite prin art. 1 și vizează modificarea codurilor în materie civilă și penală. Doar lit. j) a art. 1 prevede ca obiectiv transmiterea către Comisia specială a tuturor actelor normative cu incidență asupra justiției, dar nu a oricăror acte, ci doar a celor aflate deja în procedură parlamentară.

De aceea, înaintea oricăror discuții privind conținutul modificărilor propuse, se impune clarificarea cadrului legal în baza căruia vor fi discutate, pentru că adoptarea unor acte normative - cu atât mai mult atunci când este vorba despre legile justiției - presupune rigoare, transparență și previzibilitate.

Prin urmare, solicit președinților celor două camere ale Parlamentului României și comisiei speciale să permită finalizarea procedurii legale pe care și-a asumat-o ca inițiator Ministerul Justiției și să retrimită acestuia proiectul în vederea finalizării sale.

Este singura soluție care ar asigura edictarea unor reglementări realiste, deoarece statutul magistratului, organizarea și funcționarea instanțelor, precum și a Consiliului Superior al Magistraturii presupun analize și studii de impact care nu au fost făcute până în prezent și care, potrivit legii, nu se pot realiza decât prin ministerele de resort.

Iulia Cristina Tarcea, Președinte Înalta Curte de Casație și Justiție”