UPDATE

Comunicatul oficial al CCR

Curtea Constituțională, cu unanimitate de voturi, a respins ca neîntemeiatăobiecția de neconstituționalitate formulată de senatori aparținând Grupuluiparlamentar al Alianței pentru Unirea Românilor, respectiv de deputați aparținând Grupului parlamentar al Alianței pentru Unirea Românilor, Grupului parlamentaral S.O.S. România și Grupului parlamentar al Partidului Oamenilor Tineri, și aconstatat că dispozițiile Legii privind eficientizarea activității unor autorități administrative autonome, în ansamblul său, precum și ale art.1 alin.(1)-(8) și aleart.2 alin.(1), (2) și (6) din aceasta, sunt constituționale. 

Rezumat

Curtea Constituțională a stabilit că Guvernul și-a angajat răspundereaasupra Legii sus-menționate cu respectarea art.114 din Constituție, întrucât a reglementat eficientizarea activității Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (denumită în continuare ANRE), Autorității de Supraveghere Financiară (denumită în continuare ASF) și Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (denumită în continuare ANCOM)și a justificat atât urgența, cât și necesitatea adoptării legii.

De asemenea, Curtea Constituțională a constatat că legiuitorul arecompetența de a stabili măsuri legislative referitoare la reducerea numărului deposturi și la reducerea nivelului salariilor de bază și/sau indemnizațiilorpersonalului unor autorități administrative autonome, iar prevederile carestabilesc aceste măsuri sunt constituționale [art.1 alin.(3) și (5), art.16 alin.(1),art.41, art.53 și art.117 alin.(3) din Constituție].

Argumente

Cu privire la criticile de neconstituționalitate extrinsecă, care au privitcondițiile în care poate fi angajată răspunderea Guvernului și lipsa unei motivărireale în expunerea de motive a legii, Curtea a constatat că:

-angajarea răspunderii Guvernului în fața Parlamentului asupra unuiproiect de lege este o procedură prevăzută de Constituție (art.114) princare se dă expresie raporturilor constituționale dintre Parlament șiGuvern și se realizează atât controlul parlamentar, cât și actul delegiferare în sine-urgența și necesitatea adoptării legii au fost justificate de Guvern și auavut în vedere asigurarea sustenabilității financiare a României-nu are competența să exercite un control de constituționalitate asupramodului de redactare a expunerii de motive a legii concepute de Guvern[art.1 alin.(5)]

Cu privire la criticile de neconstituționalitate intrinsecă, Curtea a constatat că:

-urmare a noii organigrame și a aplicării noilor state de funcții, legeacriticată a prevăzut că reîncadrarea personalului pe funcții se face prin act administrativ emis de conducătorul autorității autonome; or, controlul acestor acte administrative nu intră în sfera de atribuții ale Curții Constituționale [art.1 alin.(3) și (5)]

-pretinsa neclaritate a sintagmei „o grilă de salarizare care să prevadă oreducere de 30% a nivelului salariilor de bază și/sau indemnizațiilor personalului în statele de funcții la data de 1 iulie 2025” vizează chestiunide interpretare și aplicare a legii, iar nu de constituționalitate [art.1 alin.(3)și (5)]

-personalul ANRE, ASF și ANCOM nu este în aceeași situație juridică – dinperspectiva specificului reglementării elementelor raportului de muncă, înspecial a salarizării – cu personalul altor autorități administrativeautonome [art.16 alin.(1)]

-legiuitorul a instituit atât criterii obiective pe baza cărora se facereorganizarea celor trei autorități administrative autonome, cât și garanțiiefective pentru personalul afectat de măsurile legislative criticate [art.41alin.(1) și art.53]

-autonomia ANRE, ASF și ANCOM nu reprezintă un concept absolut, iaractivitatea și funcționarea autorităților administrative autonome estestabilită de legiuitorul organic [art.117 alin.(3)]

Decizia este definitivă și general obligatorie.

+++

La ședința de vot final din Camera Deputaților de miercuri, liderul formațiunii extremiste AUR, George Simion, a spus că cei din Coaliție au obținut o amânare la CCR "pentru a trece cu bine de reuniunea ECOFIN". Reamintim că judecătorii Curții au amânat pentru 8 octombrie deciziile pe cele patru legi, iar reuniunea ECOFIN e pe 10 octombrie.

+++

Judecătorii CCR au decis miercuri să amâne pronunțarea unei decizii pe patru legi asumate de Guvern în Parlament prin pachetul fiscal II, în schimb au respins una dintre sesizări pe cea de-a cincea.

Comunicatul CCR: 

Obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu   – AMÂNARE 8 octombrie

Obiecțiile de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative și pentru stabilirea unor măsuri în domeniul sănătății – amânare 8 octombrie 

Obiecțiile de neconstituționalitate a Legii privind stabilirea unor măsuri de redresare și eficientizare a resurselor publice și pentru modificarea și completarea unor acte normative – amânare 8 octombrie

Obiecțiile de neconstituționalitate a Legii privind eficientizarea activității unor autorități administrative autonome  – RESPINGERE  

Obiecțiile de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice – amânare 8 octombrie

+++

Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), SOS România și Partidul Oamenilor Tineri (POT) au depus opt dintre contestații, acuzând lipsa dezbaterii parlamentare și afectarea stării economice a românilor. ”Puterea executivă a confiscat rolul Parlamentului și a călcat în picioare principiile fundamentale ale statului de drept”, a transmis AUR. Cea de-a noua sesizare a fost depusă de Înalta Curte de Casație și Justiție și vizează legea prin care sunt modificate condițiile de pensionare pentru magistrați, potrivit News.ro.

Acestea vizează: 

- Legea privind stabilirea unor măsuri de redresare și eficientizare a resurselor publice și pentru modificarea și completarea unor acte normative;

-Legea privind eficientizarea activității unor autorități administrative autonome;

- Legea pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice;

- Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative și pentru stabilirea unor măsuri în domeniul sănătății.

”Analiza proiectelor adoptate prin această procedură abuzivă (asumarea răspunderii - n.r.) arată un tablou alarmant: încălcări constituționale de o gravitate excepțională, un atac sistematic asupra separației puterilor în stat și o tentativă deliberată de concentrare a puterii legislative în mâinile Guvernului”, a transmis AUR, într-un comunicat de presă.

Potrivit documentului citat, ”invocarea «urgenței» pentru justificarea procedurii excepționale reprezintă o minciună instituțională”.

”Probleme precum deficitul bugetar excesiv sau criza din sănătate nu au apărut peste noapte. Ele datează de ani de zile, timp în care guvernele succesive au refuzat să acționeze pe cale democratică. Crearea artificială a urgenței și folosirea ei ca pretext pentru a ocoli Parlamentul reprezintă o fraudă constituțională și o sfidare a principiului bunei-credințe”, se mai arată în comunicatul citat.

Formațiunea speră ca ”judecătorii Curții Constituționale să respingă în integralitate aceste proiecte și să transmită un semnal ferm că democrația românească nu poate fi desființată prin artificii legislative”.

”România nu poate fi împinsă spre autoritarism de un guvern care confundă responsabilitatea cu abuzul de putere”, a mai transmis AUR.

Formațiunea a depus și patru moțiuni de cenzură după asumarea răspunderii în Parlament pentru cinci pachete de măsuri, însă acestea nu au trecut de votul parlamentarilor.

Sesizarea depusă de ICCJ

Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a decis, în 4 septembrie, să sesizeze CCR cu privire la legea care modifică regimul pensiilor, decizia fiind luată cu unanimitate. 
 
”Prin votul exprimat, judecătorii instanței supreme transmit un NU răspicat oricărei tentative de a slăbi independența justiției și statutul constituțional al magistraturii. Independența justiției nu poate fi negociată, nici relativizată prin argumente conjuncturale. Ea este o condiție fundamentală a democrației și a statului de drept”, arăta ICCJ, într-un comunicat de presă.
 
Instanța supremă consideră că legea care modifică pensiile judecătorilor și procurorilor ”încalcă nu mai puțin de 37 de decizii obligatorii ale Curții Constituționale și numeroase principii fundamentale ale statului de drept”.
 
”Principalele motive de neconstituționalitate vizează încălcarea principiului statului de drept, al independenței justiției, al securității juridice, al legalității și  neretroactivității legii, al încrederii legitime, crearea de discriminări fără justificare rațională și obiectivă, nesocotirea unor obligații legale imperative, cum ar fi solicitarea avizului obligatoriu al Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la forma finală a legii, nesocotirea prevederilor constituționale substanțiale referitoare la condițiile în care guvernul își poate asuma răspunderea, precum și a numeroase decizii obligatorii ale Curții Constituționale, cât și normele de tehnică legislativă”, se arăta în documentul citat.

Judecătorii Curții supreme consideră, de asemenea, că ”statutul constituțional al judecătorului, al magistraturii în general, nu este un privilegiu, ci o garanție esențială a statului de drept, a democrației, care nu poate fi desconsiderat”.

Guvernul și-a asumat răspunderea în Parlament pentru legea care schimbă condițiile de pensionare în cazul magistraților, una dintre cele cinci legi adoptate prin aceastră procedură.

Legea prevede că judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție, respectiv magistrații-asistenți de la Curtea Constituțională cu o vechime totală în muncă de cel puțin 35 de ani, dintre care cel puțin 25 de ani realizată numai în aceste funcții, se pot pensiona la împlinirea vârstei standard de pensionare prevăzute de  legislația care reglementează sistemul public de pensii și pot beneficia de o pensie de serviciu în cuantum de 55% din baza de calcul reprezentată de media indemnizațiilor de încadrare brute lunare și a sporurilor pentru care au fost reținute contribuții de asigurare socială realizate în ultimele 60 de luni de activitate înainte de data pensionării. Cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 70% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de data pensionării.