UPDATE

Pe lângă OUG, Executivul a adoptat, vineri seara, o Hotărâre de Guvern care stabilește numărul de polițiști judiciari în cadrul Ministerului Public, DNA și DIICOT: câte 40 de posturi.

+++

 UPDATE

Ministrul Prună a precizat că prin OUG adoptată vineri seara au fost modificate patru acte normative:

1. Codul de procedură penală, art. 142, alin.1, pentru a-l aduce în acord cu decizia CCR, precum și alineatul 2 al acestui articol, în sensul de a clarifica cum anume se realizează activitățile de punere în executare a mandatelor: "procurorul, organele de cercetare penală sau lucrătorii specializați din cadrul poliției, adică exact acele organe pe care Curtea le reține ca având competențe de cercetare penală, toate aceste organe folosesc nemijlocit sistemele tehnice și proceduri adecvate de natură să asigure integritatea și confidențialitatea datelor și informațiilor colectate”.

Pornind de la infracțiunile privind siguranța națională (trădare, spionaj, terorism) prevăzute în Titlul 10 din Codul Penal și de la faptul că SRI este abilitat prin lege pe aceste mandate, Guvernul a clarificat "puțin" ce înseamnă organe de cercetare penală speciale, stabilind că "în cazul acestor infracțiuni contra securității naționale așa cum sunt prevăzute ele în Titlul 10 din Codul Penal pot fi puse în aplicare mandate de supraveghere tehnică", a explicat Raluca Prună.

2. Au fost făcute două modificări la Legea 304/2004 privind organizarea judiciară:

a. instituirea unui control judecătoresc asupra modului în care se pun în aplicare supravegherile tehnice în cadrul Centrului național de interceptare a comunicațiilor. Acest control judecătoresc se va realiza de către președintele ÎCCJ sau de către un judecător anume desemnat.

b. posibilitatea ca Ministerul Public să fie autorizat să dețină și să folosească mijloace adecvate pentru obținerea, verificarea, prelucrarea, stocarea și descoperirea informațiilor privitoare la infracțiunile date în competența parchetelor potrivit legii.

Până la această OUG, doar DNA și DIICOT puteau să aibă o asemenea infrastructură, nu și Ministerul Public.

De acum, în cadrul Ministerului Public vor putea funcționa, prin detașare, ofițeri sau agenți de poliție judiciară, sub directa conducere și controlul nemijlocit al procurorilor, creând o simetrie cu ceea ce are acum DNA.

3. Legea 508/2004 privind înființarea, organizarea și funcționarea DIICOT: în cadrul instituției vor putea funcționa, prin detașare, ofițeri sau agenți de poliție judiciară.

4. Legea 14/1992 privind organizarea și funcționarea SRI. A fost modificat art. 8 în sensul precizării că, pentru relația cu furnizorii de comunicații electronice destinate publicului, infrastructura specială care este cunoscută sub numele de Centrul Național pentru Interceptare a Comunicațiilor este desemnat cu rolul de a obține, prelucra și stoca informații în domeniul securității naționale.

Totodată, a mai fost introdusă o excepție în lege: "organele SRI pot fi desemnate ca organe de cercetare penală speciale, în sensul prevăzut expres în Codul de Procedură Penală, art 55, alin. 5 și 6, pentru punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică conform prevederilor aceluiași cod".

Ministrul Justiției a precizat că această excepție a fost introdusă pentru a nu pune în pericol mandatele de siguranță națională.  

+++ 

UPDATE 

"Guvernul a adoptat această Ordonanță de Urgență pornind, acum două zile, de la două principii: avem o singură infrastructură care poate face posibilă punerea în execuție a mandatelor de interceptare, iar aceasta aparține SRI. A doua premisă este că ceea ce am dorit să facem prin această OUG este să venim de îndată cu o soluție care să facă imposibilă sincopa în actul de urmărire penală pe care îl fac procurorii", a anunțat ministrul Justiției, Raluca Prună, după încheierea ședinței de guvern. 

+++

UPDATE

După ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării, președintele Klaus Iohannis a declarat că CSAT a avizat favorabil proiectul Ordonanței de Urgență.

"Acest proiect de act normativ este destinat să ofere într-o primă etapă o soluție pentru activitatea organelor judiciare. Ulterior, forul legislativ poate avea în vedere și alte soluții, pe care să le dezbată cu toate instituțiile interesate și, sigur, cu societatea civilă", a afirmat Iohannis.

Președintele a precizat că OUG vine să răspundă preocupărilor, potrivit cărora activitatea Parchetelor, în absența infrastructurii tehnice necesare pentru realizarea unor astfel de metode speciale de supraveghere, "ar fi afectată atât din punct de vedere al operativității actului de urmărire penală, cât și sub aspectul administrării unui probatoriu complet".

Totodată, șeful statului a precizat că Ordonanța de Urgență va reprezenta o soluție "temporară", la o problemă care preocupă deopotrivă instituțiile statului, cât și opinia publică.

+++

Ministrul Justiției, Raluca Prună, a anunțat că Guvernul va emite vineri o Ordonanță de Urgență prin care interceptările în dosarele penale vor fi efectuate de către poliția judiciară folosind infrastructura deja existentă a Serviciului Român de Informații, dar fără implicarea personalului SRI.

”România nu are altă infrastructură decât cea administrată de către SRI. Am decis folosirea infrastructurii Serviciului, cu excluderea oricărei implicări umane a SRI și cu implicarea exclusivă a procurorilor și poliției judiciare”, a declarat Raluca Prună.

Și premierul Dacian Cioloș a declarat vineri că Ordonanța de Urgență pe tema interceptărilor este soluția de momen păentru a nu exista un vid legislativ din acest punct de vedere.

”Este soluția de moment cel puțin, e important să nu existe un vid legislativ din punctul ăsta de vedere. Deci, e soluția de moment și pe urmă avem timp, vedem dacă sunt alte soluții mai bune, dar important este să nu se întrerupă procesul de cercetare”, a declarat, vineri, premierul Dacian Cioloș, la Ministerul Finanțelor unde participă la prezentarea proiectului ”Transparență Bugetară”.