Raportul din 2021 trece în revistă noile evoluții înregistrate începând din luna septembrie a anului trecut, aprofundând evaluarea problemelor evidențiate în raportul anterior și ținând seama de impactul pandemiei de COVID-19.

În ansamblu, raportul evidențiază numeroase evoluții pozitive în statele membre, inclusiv în statele membre care iau măsuri pentru a remedia problemele evidențiate în raportul din 2020.

Cu toate acestea, există în continuare preocupări, care au devenit și mai acute în anumite state membre, de exemplu în ceea ce privește independența sistemului judiciar și situația din mass-media.

Raportul subliniază, de asemenea, reziliența puternică a sistemelor naționale pe durata pandemiei de COVID-19.

Această pandemie a ilustrat, de asemenea, importanța capacității de a menține un sistem de control și echilibru, care să susțină statul de drept.

În cazul României, raportul notează că Guvernul propune reforme menite să răspundă preocupărilor exprimate în urma modificărilor aduse legilor justiției în perioada 2017-2019,  modificări care au fost criticate din cauza impactului negativ asupra independenței, calității și eficienței justiției.

Într-o hotărâre pronunțată la 18 mai 2021, Curtea de Justiție a UE a examinat mai multe aspecte ale acestor reforme și a confirmat aceste preocupări, în special în ceea ce privește Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție.

Raportul amintește că în prezent un proiect de lege privind desființarea acestei secții este în dezbatere în Parlament și că a fost inițiată o procedură legislativă pentru modificarea legilor justiției.

Autorii mai remarcă faptul că deficitul de resurse umane s-a accentuat întrucât nu s-au recrutat noi magistrați și un număr semnificativ de magistrați s-au pensionat: ”Acest deficit a sporit presiunea asupra magistraților, cu implicații asupra calității și eficienței justiției”.

CE apreciază că adoptarea unei noi strategii anticorupție pentru perioada 2021-2025 reprezintă ”o prioritate-cheie”.

Executivul de la Bruxelles vede îmbunătățiri și în privința eficacității investigării și sancționării cazurilor de corupție la nivel mediu și înalt.

DNA ”a obținut rezultate mai bune, deși modificările aduse legilor justiției în perioada 2017-2019 continuă să reprezinte un obstacol major în calea bunei sale funcționări”:

”Numirea unui nou procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție și a altor persoane în funcții de conducere în 2020 a conferit un nou impuls și stabilitate instituțională. Acest lucru a dus la creșterea calității investigațiilor și a dosarelor înaintate în instanță. În 2020, DNA a obținut rezultate mai bune decât în 2019, înregistrându-se o creștere a numărului de trimiteri în judecată a unor inculpați cu funcții importante și o reducere a numărului de cazuri nesoluționate”.

Comisia atrage atenția că este în continuare necesar să se modifice codurile: ”Vor exista obstacole tot mai mari și insecuritate juridică în lupta anticorupție dacă nu se vor găsi soluții legislative și strategice solide pentru deciziile Curții Constituționale”.

”Îngrijorări majore” sunt legate și de decizia CCR din 8 iunie 2021, care ”pune sub semnul întrebării principiul supremației dreptului UE”.

Independența sistemului judiciar este percepută ca situându-se la un nivel mediu, ceea ce reprezintă o îmbunătățire semnificativă în rândul publicului larg în comparație cu anii precedenți.

Independența sistemului judiciar este percepută de publicul larg ca situându-se la un nivel mediu (51%), în creștere de la 37 % în 2020. În rândul întreprinderilor, independența sistemului judiciar este percepută ca fiind la un nivel mediu (45%), în scădere cu 8 puncte procentuale față de 2020.

Motivul invocat cel mai frecvent de publicul larg pentru percepția unui nivel scăzut de independență a sistemului judiciar rămâne ingerința sau presiunea din partea Guvernului și a politicienilor, iar în rândul întreprinderilor sursa principală de îngrijorare este ingerința sau presiunea exercitată de interese economice sau de alte interese specifice.

SIIJ - o problemă majoră

Raportul identifică ”probleme majore” în special în ceea ce privește crearea Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție, regimul de răspundere civilă a judecătorilor și a procurorilor, regimurile de pensionare anticipată, condițiile de intrare în profesie, precum și în ceea ce privește statutul și numirea în funcție a procurorilor de rang înalt:

”Astfel cum se menționează în Raportul privind statul de drept din 2020 și în Raportul MCV din 202113, punerea în aplicare a legilor modificate a confirmat în scurt timp aceste motive de îngrijorare, în următorii ani apărând noi probleme. Având în vedere că modificările legislative sunt încă în vigoare, preocupările legate de impactul asupra funcționării sistemului judiciar rămân de actualitate. În special, SIIJ este încă operațională și suscită în continuare motive de îngrijorare profundă în ceea ce privește funcționarea sa, deși secția a fost mai puțin activă în ultimul an”.

În raport se reamintește faptul că, la 24 martie 2021, Camera Deputaților a adoptat proiectul de lege privind desființarea SIIJ, dar a adăugat ”unele dispoziții care, în opinia sa, sunt necesare pentru protejarea magistraților de anchete de corupție abuzive, propunând ca cererile de aprobare a trimiterii în judecată pentru infracțiuni legate de corupție să fie transmise mai întâi Consiliului Superior al Magistraturii”.

Această propunere a făcut obiectul unor critici puternice din partea societății civile și a unei mari părți a sistemului judiciar, precum și din partea Consiliului Superior al Magistraturii, deoarece s-a considerat că ar putea avea ca efect limitarea răspunderii magistraților.

Proiectul de lege este în prezent discutat în Senat, care este camera decizională. 

Blocaj în coaliția de la București pe SIIJ 

Vicepremierul Dan Barna a declarat marți că în acest moment coaliția este într-un blocaj pe subiectul desființării Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție (SIIJ), menționând că ministrul Justiției a prezentat mai multe variante, dar niciuna nu a fost acceptată pentru că UDMR nu vrea, practic, desființarea acestei secții, iar PNL are o poziție neutră.

UDMR nu susține varianta aprobată de Guvern, ”varianta simplă prin care SIIJ se desființează și atribuțiile, competențele se descompun pe Parchete, la DNA, la Parchet General sau la DIICOT. Cei de la UDMR nu vor practic desființarea SIIJ. Poziția lor este că să desființăm SIIJ-ul actual și să-l mutăm, tot ca secție specială pentru magistrați, la Parchetul General, adică schimbă plăcuța de pe ușă și să schimbăm un pic adresa poștală”, a declarat la TVR copreședintele USR PLUS, potrivit Agerpres.

El a spus că, în acest context, ministrul justiției, Stelian Ion, a propus încă o variantă, însă și aceasta a fost respinsă de UDMR.

"Ministrul justiției a prezentat mai multe variante, niciuna nu este acceptată pentru că, de fapt, în realitate, percepția pe care o vedem cu toții este că, practic, orice variantă s-ar propune, ea va fi respinsă pentru că nu există un interes din partea acestui partener al coaliției pentru ca angajamentul din program de guvernare chiar să devină realitate. (...)  Suntem în acest blocaj, continuăm discuțiile, eu sper să găsim totuși o soluție, dar lucrurile sunt foarte complicate în acest moment”, a mai spus Barna, susținând că cei din USR PLUS sunt singurii care doresc desființarea secției din epoca Dragnea.

El a precizat că nu există un calendar, după ce inițial se stabilise ca SIIJ să fie desființată până la sfârșitul acestei legislaturi.

”Nu există o dorință pentru desființarea SIIJ și de fapt suntem singurii care luptăm pe acest front pentru că a fost un acord în coaliție că așteptăm avizul Comisiei de la Veneția și în funcție de asta vom hotărî și vom desființa SIIJ. A venit avizul Comisiei de la Veneția, care spune exact ce spune Guvernul, și pare că de fapt angajamentul că găsim o soluție și desființăm SIIJ nu mai contează. Cei de la PNL sunt neutri în această dezbatere. Spun: 'noi acceptăm orice formulă'", a conchis Barna.

Preocupări privind mass-media

”Deși au fost instituite garanții legale cu privire la libertatea și pluralismul mass-mediei, există în continuare preocupări legate de punerea în aplicare și asigurarea respectării cadrului legislativ existent, în special în ceea ce privește accesul la informații. Consiliul Național al Audiovizualului nu dispune încă de resursele necesare pentru a-și îndeplini integral sarcinile, iar activitatea sa a fost afectată de faptul că unora dintre membrii le-au expirat mandatele. În continuare, transparența cu privire la identitatea persoanelor care dețin instituțiile mass-media nu este deplină. Mass-media poate fi predispusă la presiuni politice, în special atunci când veniturile depind de publicitatea comandată de instituții ale statului”, se arată în raport.

Documentul critică procesele împotriva jurnaliștilor de investigație pentru publicarea de articole cu caracter presupus defăimător.

Persistă îngrijorări și cu privire la punerea în aplicare a cadrului legal pentru accesul la informații.

Legea garantează accesul mass-mediei la informații de interes public, inclusiv prin conferințe de presă care trebuie organizate în mod regulat de autoritățile publice, dar lipsa accesului la informații continuă să fie indicată drept ”o dificultate importantă” pentru jurnaliști.

”Printre aspectele care continuă să fie raportate, inclusiv în contextul pandemiei de COVID-19, se numără întârzierile sau refuzurile de a furniza informații, neorganizarea de conferințe de presă și utilizarea normelor privind protecția datelor pentru a limita accesul la informații. În plus, în cazurile în care s-au contestat deciziile autorităților de a refuza furnizarea de informații, instanțele au oferit interpretări divergente în situații similare”, spun autorii.

În pofida punerii la dispoziție și a actualizării zilnice a datelor primare privind pandemia de COVID-19, ”accesul la informații pare să fi fost îngreunat și mai mult în timpul pandemiei de COVID-19, ceea ce a determinat societatea civilă și jurnaliștii să facă apel la o mai mare transparență”.

Raportul complet poate fi consultat aici.

Ce spun Dacian Cioloș și Stelian Ion despre raport

Raportul arată că România ”a început reformele în Justiție, dar e nevoie de mai mult curaj politic pentru a le finaliza”.

”Acest raport arată fără dubiu cum calea corectă este ceea ce Stelian Ion a demarat la Ministerul justiției prin proiectul de desființare a Secției Speciale și presiunea pe care parlamentarii USR PLUS o pun pentru a pulveriza odată pentru totdeauna amendamentele toxice ale PSD din 2017-2019, care pun piedici DNA. Sper ca după acest raport să avem și în Coaliție înțelepciunea necesară să rezolvăm aceste lucruri pe care le cer și cetățenii care ne-au votat”.

”Avem două rapoarte de monitorizare (MCV și Raportul privind statul de drept), realizate de experți europeni obiectivi, care apreciază măsurile luate până acum de Ministerul Justiției și de Guvern și ne încurajează să continuăm reformele în ritm accelerat. Raportul ne spune, încă o dată, explicit că desființarea SIIJ și refacerea competențelor DNA, DIICOT și ale parchetele de pe lângă Curțile de apel reprezintă soluția corectă pentru a elimina potențiale presiuni asupra magistraților. Sper ca de anul viitor să existe doar monitorizarea generală, în cadrul acestui ultim mecanism”, a reacționat ministrul justiției, Stelian Ion.