Ministerul Justiției a trimis noile proiecte de legi ale justiției la avizare către Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), a anunțat ministrul Stelian Ion.

"Săptămâna trecută am trimis spre avizare către CSM și către celelalte instituții cele trei proiecte noi ale legilor justiției. După 17 ani de la momentul adoptării actualelor legi ale justiției este nevoie de o nouă legislație, pentru că de-a lungul anilor au survenit foarte modificări și deja legislația este incoerentă, sunt multe lucruri care nu se mai potrivesc și, în urma modificărilor făcute în 2018, a devenit foarte clar că e nevoie de adoptare unor noi legi", a spus Stelian Ion.

El a adăugat că justiția are nevoie de o "haină nouă" pe care acest pachet legislativ o poate reprezenta.

Potrivit ministrului, una dintre modificări vizează numirea procurorilor de rang înalt, iar aici s-a găsit soluția prin care să se țină cont de recomandările organismelor europene, astfel încât numirile să nu fie "controversate".

"Când actorii principali în aceste numiri se aliniază cu privire la o anumită opțiune, lucrurile nu pot fi decât bune. De accea am conferit un rol mai important CSM, a cărui aviz pe aceste numiri, cel puțin avizul negativ, are o valoare de aviz conform", a spus ministrul.

Astfel, dacă propunerea făcută de ministru primește un aviz negativ de la CSM, procedura de numire se întrerupe, iar ministrul vine cu o altă propunere.

Dacă avizul este favorabil, propunerea merge către președinte. În 30 de zile, acesta trebuie să se pronunțe asupra propunerii fie prin acceptarea ei, fie prin refuzarea ei.

De asemenea, spune ministrul, după ce fosta șefă a DNA, Laura Coduța Kovesi, a fost revocată din funcție și s-a adresat CEDO, acum se propune ca orice procuror revocat să aibă dreptul să se adreseze instanței de judecată.

"Decretul de revocare să poată fi atacat în instanța de contencios administrativ și pentru motive de legalitate, și pentru motive de temeinicie", a completat Ion.

Stelian Ion a mai declarat că procedura de numire a șefilor DNA și DIICOT a fost unificată, în sensul că nu mai există diferențieri între cele două structuri din punct de vedere al procedurii.

O altă noutate vizează ca ministrul Justiției să nu poată exercita acțiunea disciplinară, ci el să poată formula, la fel ca orice altă persoană, sesizări.

Au fost propuse spre eliminare restricțiile de libertate de exprimare a magistraților impuse în 2018 de Coaliția PSD-ALDE-UDMR.

 

  • Proiectele propuse pot fi consultate aici.