EurActiv face o trecere în revistă a tuturor atacurilor organizate de politicieni, mare majoritate din PSD, împotriva democrației, Justiției și statului de drept, fără a avea pretenția că le-am cuprins pe toate.

De la încercarea de amputare a Curții Constituționale care le stătea în calea demiterii președintelui Traian Băsescu în 2012, discuția dintre doi miniștri despre grupul infracțional organizat în care se aflau, la planurile mai vechi de amnistie si grațiere și de modificare a abuzului în serviciu, la „Marțea Neagră” din 2013, grațieri și amnistii aproape de a scoate penalii din mâinile Justiției, până la „elefanții” eliberați „noaptea, ca hoții” în urmă cu o zi.

Atacurile cele mai grele au început în vara anului 2012. Pentru PSD și PNL, reuniți atunci în USL, scopul a fost mai important decât mijloacele.

Atacurile au fost date tot prin ordonanțe de urgență pentru a acapara complet puterea, deși abia câștigaseră la scor alegerile.

Asociația APADOR-CH acuza atunci:

- Abuzul de ordonanțe de urgență, în situații care nu reclamă urgența, din motive obscure, revanșarde sau legate de simpla acaparare politică a unor instituții publice;

- Atacurile Ministrului Justiției la adresa membrilor Curții Constituționale (CCR) și declarațiile liderilor USL prin care cereau revocarea membrilor Curții, în ciuda statutului lor de inamovibilitate;

- Revocarea din funcție a Avocatului Poporului, singura instituție care poate ataca ordonațele de urgență ale Guvernului la Curtea Constituțională, pe motiv că și-a depășit atribuțiile constituționale prin însăși exercitarea lor;

- Declararea ca neincompatibili a unor parlamentari, în ciuda unor hotărâri judecătorești definitive și irevocabile care constată incompatibilitatea acestora.

Trecerea Monitorului Oficial în subordinea Guvernului și utilizarea instituției pentru urgentarea sau întârzierea unor decizii, în funcție de interesele politice ale USL.

Erau doar câteva dintre ceea ce, în doar câteva zile, guvernul condus de Victor Ponta a reușit să provoace stupoare în România, dar și în țările civilizate.

Poate cel mai grav atac a fost dat atunci Curții Constituționale. Guvernul Ponta ar fi adoptat o Ordonanță de Urgență care a modificat Legea de functionare a CCR astfel încât Curtea Constituțională să nu mai dea aviz obligatoriu pe hotărârile Parlamentului. Ar fi intrat în vigoare dacă nu s-ar fi opus Comisia de la Veneția și CCR.

Ministru USL: „Să fugim din acest grup infracțional organizat”

Să ne amintim că numărul românilor cu drept de vot a fost o problemă pentru USL în condițiile în care aveau nevoie de cvorum la referendum pentru a reuși demiterea președintelui Traian Băsescu.

DNA a interceptat o discuție telefonică purtată de ministrul Administrației și Internelor, Victor Paul Dobre, cu un alt ministru din cabinetul condus de Victor Ponta.

M: Da, Victor!

Victor Paul Dobre: Salut! Azi, cât eram pe drum, a fost o video-conferință a înaltei conduceri cu filialele.

M: Am auzit, da.

Victor Paul Dobre: Crin l-a re-mandatat pe Daniel. Vela, ăla de la Prahova și Fenechiu m-au făcut zob: că n-am semnat, că nu am făcut, că nu știu ce.

M: În teleconferință?! În video-conferință?

Victor Paul Dobre: În video-conferință, da.M: Cretini!Victor Paul Dobre: Am vorbit cu Chițoiu. Zic: „Daniele, ce știi?” Zice: „Știi că Crin și cu Ponta au hotărât că e mai bine, nu știu ce.” Zic: „Bine.” Deci, eu cred că până duminică îmi dau demisia și îmi văd de concediu.

M: Mamă-mamă!

Victor Paul Dobre:Treaba lor ce vor face!

M: Ce să zic?!

Victor Paul Dobre: Îți spun eu ce vor: vor să dea Ordonanțe, să facă o nebunie întreagă.

M: Nu pot să cred!

Victor Paul Dobre: Da, da! Să facă o Ordonanță, să nu voteze ăia de afară, să-i scoată de pe liste, o nebunie întreagă.

M: Victore, hai să vedem dacă nu ne dăm demisia de tot! Pe bune!

Victor Paul Dobre: Cum?

M: Dacă nu cumva e bine să fugim din acest grup infracțional organizat! Pe bune!”

DNA a cerut Camerei Deputaților ridicarea imunității ministrului Victor Paul Dobre pentru a-l putea ancheta, dar colegii săi din USL au refuzat să își dea acordul. L-au protejat și, implicit, au protejat grupul infracțional organizat de unde doreau să fugă cei doi miniștri.

Februarie 2013 - Amnistia și grațierea dorite de Mădălin Voicu și Nicolae Păun

Prima dată când a fost pusă în discuție o lege a amnistiei și grațierii a fost în februarie 2013. Inițiatorii erau un deputat PSD și unul din partea Partidei Romilor, Mădălin Voicu, respectiv Nicolae Păun. Ambii sunt judecați acum pentru deturnarea fondurilor europene pentru rromi.

Marțea neagră din decembrie 2013 – antrenamentul pentru 2017

Pe 10 decembrie 2013, statul de drept și lupta împotriva corupției au fost țintele tunurilor din PSD. Comandantul artileriei a fost același Florin Iordache, atunci deputat. Evenimentele de atunci au rămas în istorie sub denumirea „Marțea Neagră”.

El este cel care a propus atunci amendarea legislației astfel încât interceptările pe mandat de siguranță națională să nu mai fie utilizate în dosarele de corupție.

Un alt proiect viza controversata „superimunitate” a senatorilor si deputatilor, care - dacă s-ar fi aplicat modificările - nu ar mai fi putut fi anchetați de DNA.

O altă modificare importantă a Codul Penal urmărea dezincriminarea conflictului de interese, astfel încât un parlamentar care comitea infracțiuni de serviciu să nu mai fie anchetat de DNA.

În tot acest timp, liderul PSD, deputat și premier în același timp, Victor Ponta, a plecat din țară pentru a nu fi asociat cu lovitura dată statului de drept și Justiției. A mers la înmormântarea lui Nelson Mandela, acolo unde, sub umbrela lui Tony Blair, Ponta a făcut celebra fotografie cu președintele SUA, Barack Obama.

Tot în 2013, a mai existat și momentul în care guvernul Ponta a schimbat brusc șefi din DNA cu alții fără nicio procedură transparentă de selecție, iar Comisia Europeană a notat acest eveniment negativ în raportul MCV din 2014.

Episodul Hrebenciuc - Șova: „Amnistie și grațiere obligatoriu!”

În octombrie 2014, DNA a început urmărirea penală împotriva lui Viorel Hrebenciuc și Dan Șova, membri marcanți în PSD. Hrebenciuc era acuzat că, printr-un intermediar, încerca să obțină informații despre mandatele de interceptare care îl priveau și despre anchetele penale ale DNA.

Dan Șova, atunci senator, era acuzat de trafic de influență, după ce ar fi acceptat, la solicitarea deputatului Viorel Hrebenciuc, să inițieze o propunere legislativă privind amnistia și grațierea unor pedepse, pentru ca deputatul să nu execute o eventuală condamnare.

Hrebenciuc era deja anchetat în dosarul retrocedărilor ilegale de păduri.

Interceptările arată clar preocuparea PSD pentru amnistie, grațiere, dar și pentru reducerea la tăcere a Codului Penal în ceea ce privește abuzul în serviciu.

„VIOREL HREBENCIUC: Acuma îți spun cinstit, cu toată chestiunea, va trebui să facem într-un fel cu amnistia. Uite și tu, mă că...

DAN ȘOVA: Amnistie și grațiere obligatoriu!

VIOREL HREBENCIUC: Pe cuvânt îți spun, Dane, și tu să le spui la partid asta.

DAN ȘOVA: Și știți ce trebuie făcut, domnule președinte - trebuie să, nu o să putem să abrogăm abuzul în serviciu, dar...”

Amnistia și grațierea ne-au bântuit și în 2014

În 2014, nevoia de a ajuta politicienii aflați în penitenciare, dar și alții care aveau procese de corupție, a readus legea amnistiei și grațierii în Parlament, dar cu modificări.

Cea mai importantă modificare este chiar în primul articol. Pedepsele pentru infracțiunile amnistiate se modificau de la patru ani, cât era în proiectul inițial, la șapte ani.

S-au făcut modificări și la articolul care prevedea grațierea. Un nou alineat prevedea că pedepsele se reduc la jumătate pentru persoanele condamnate și care au o vârstă de peste 60 de ani. Un alt alineat prevedea că grațierea se va aplica și condamnaților care pot să ateste că suferă de o boală incurabilă în fază terminală.

S-a reușit blocarea proiectului, într-un final.

Decembrie 2016. Iordache, despre amnistie și grațiere: „Ar fi de bun augur”

„O lege a amnistiei și grațierii nu a fost promovată de noi în campania electorală, dar o astfel de lege discutată în Parlament e de bun augur”, spunea Florin Iordache pe 4 ianuarie 2017, după ce în decembrie spunea că nici nu se pune problema de așa ceva.

Nu doar că a renunțat la dezbaterea în Parlament, dar a ajuns să o și pună în practică.Totul pare a fi fost premeditat, planul fiind făcut din timp:

- Parlamentul a fost convocat în sesiune extraordinară, astfel ca Executivul să poată emite ordonanțe de urgență.

- Șeful PSD Liviu Dragnea și premierul marionetă Sorin Grindeanu au plecat din țară, în SUA, la fel ca și precedesorul lor, Victor Ponta, în perioada „Marțea Neagră” din 2013. O altă similitudine cu fostul premier și fostul lider PSD: Dragnea a făcut fotografii cu noul președinte al SUA, Donald Trump. (FOTO)

- Florin Iordache, ministru al Justiției, a pregătit ordonanțele de grațiere și de mutilare a Codului Penal, în fapt o amnistie mascată pentru politicieni și clientela politică.

Jurnalistul Dan Tăpălagă, de la HotNews.ro, a publicat pe 13 ianuarie că se pregătește amnistia și grațierea.

Pe 17 ianuarie, jurnalistul Dan Tăpălagă publică pe Facebook idea care a dus la blocarea de către președintele României a „elefanților” de la Guvern.

Pe 18 ianuarie, Președintele României merge neanunțat la Guvern, acolo unde se pregătea adoptarea celor două OUG. Prezența sa la Guvern și anunțul public că se pregătea adoptarea celor două ordonanțe de urgență a dus la blocarea pentru moment a „elefanților”, dar a provocat și primele reacții publice: zeci de mii de români au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva proiectelor lui Iordache.

Revenit în țară, Liviu Dragnea susține că habar n-avea despre ce cadou îi pregătea Florin Iordache și nici ce conțin ordonanțele de urgență, dar le-a dezbătut pe larg la un post de televiziune partizan PSD.

Principalele instituții ce reprezintă Justiția din România, Parchetul General, DNA, DIICOT, CSM, Inalta Curte de Casație și Justiție, au avut păreri contrare și au avizat negativ proiectele puse în dezbatere după ce au fost devoalate de președintele Iohannis.

Aproape 100.000 de oameni au ieșit din nou în stradă împotriva „elefanților”, proteste masive având loc în marile orașe din țară.

A urmat un simulacru de dezbatere publică, în care condamnați, arestați, rude ale infractorilor au aplaudat ideile lui Iordache. S-au opus ONG-urile și presa. Nu a contat nimic din ce s-a zis acolo.

Marțea Neagră a devenit realitate.Pe 31 ianuarie, noaptea, Ministrul Justiției a anunțat că ordonanțele de urgență au fost adoptate de Guvern.

Zeci de mii de oameni au ieșit imediat în stradă în toată țara pentru a cere demisia Guvernului, ceea ce la inițialele proteste nu s-a întâmplat. Cetățenii au cerut doar renunțarea la grațiere și amnistie mascată.