Tudorel Toader a anunțat că a semnat un memorandum adresat Guvernului prin care a cerut autorizarea publicării Raportului GRECO pe marginea legilor Justiției. Toader afirmă că responsabilitatea autorizării este a Guvernului, nu a ministerului Justiției.

„În cadrul reuniunii plenare din perioada 19 - 23 martie 2018, GRECO a adoptat Raportul ad-hoc privind România, în temeiul procedurii prevăzute de Regula 34 din Regulile de procedură ale GRECO. Aceasta a avut ca temă modificările aduse legilor justiției. Autoritățile române au primit raportul în data de 28 martie 2018, acesta urmând a fi tradus în limba română și înaintat Guvernului pentru a autoriza publicarea. Potrivit Regulilor 34, par.3 și 35 din Regulile de Procedură ale GRECO, informațiile conținute în rapoarte sunt confidențiale, până la data publicării. Precizăm faptul că, până în prezent, a fost autorizată publicarea tuturor rapoartelor de evaluare și de conformitate adoptate de GRECO cu privire la România. În acest context, am semnat memorandumul adresat Guvernului prin care se solicită autorizarea publicării raportului”, a scris Toader pe Facebook.

Mesajul lui Toader vine după ce Adevărul a fost publicată informația că Grupul de State împotriva Corupției (GRECO), organism al Consiliului Europei, a întocmit un raport extrem de critic față de modificările aduse recent legilor justiției și că acest raport ar fi ținut „la secret” de către ministrul Tudorel Toader.

Tot Adevărul a publicat și cele mai importante critici aduse de GRECO legilor Justiției.

„1. Legile induc un risc de arbitrariu în ceea ce privește promovarea judecătorilor și procurorilor, dar și privitor la reducerea corpului magistraților. Pensionarea la 20 de ani vechime fără limită de vârstă ar putea disponibiliza între 1.500 și 2.000 de magistrați (din totalul de 7.000 – n.r.), precum și 90% dintre judecătorii ÎCCJ. Se reține creșterea durateii formării inițiale la șase ani (cursuri la INM patru ani și stagiatura doi ani – n.r.) și dispariția criteriilor de  meritocrație la promovarea magistraților. Raportul cere evaluarea clară a impactului pensionărilor, evitarea unor situații dezastruoase și revenirea la promovarea pe bază de meritocrație. Se notează lipsa studiilor de impact.

2. Secția Specială de Investigare a Infracțiunilor din Justiție: se cere renunțarea la înființarea acesteia ori măsuri pentru a nu afecta competenta DNA - adică secția să nu preia și dosarele de corupție.

3. Regres în independența procurorilor în raport cu atribuțiile ministrului Justiției. Se cer măsuri care să le sprijine independența. Răspunderea materială a magistraților nu trebuie să inducă timorarea acestora.

4.  În ceea ce privește legislația penală, raportul GRECO cere ca orice modificare adusă să nu atingă independența judecătorilor și procurorilor și să nu afecteze lupta anticorupție.

5. Raportul cere ca România să urmeze recomandările  Mecanismului de Coperare și Verificare. Solicită proceduri transparente de numire pe funcțiile înalte, în special numirea procurorului-șef DNA”, sunt cele 5 puncte critice din raportul GRECO, conform Adevărul.

Critici dure și în ianuarie, când a fost publicat raportul pentru 2017

Grupul statelor împotriva corupției din cadrul Consiliului Europei au criticat dur conținutul și modul în care au fost adoptate de Parlament cele trei legi ce vizează justiția și la începutul acestui an. GRECO remarca în ianurie lipsa susținerii legilor și protestele, inclusiv ale magistraților.

Membrii GRECO remarcă faptul că din 13 recomandări, doar două au fost îndeplinite satisfăcător, iar alte 4 doar parțial, în timp ce 7 dintre ele nu au fost deloc implementate în cursul anului trecut.