Sigur, întotdeauna statul de drept, independența justiției și afacerile interne au fost în atenția Uniunii Europene, dar disputele dintre Bruxelles și autoritățile din Polonia, Ungaria și chiar România au impus o atenție sporită.

Astfel, s-a ajuns la ideea realizării unui mecanism care să lege distribuția fondurilor europene de respectarea statului de drept, dar primele încercări de adoptare a unui sistem de acest tip au eșuat, deoarece este nevoie de acordul tuturor statelor, iar guvernele din est s-au opus.

Dar europenii nu renunță ușor. De la 1 iulie, președinția Consiliului UE a trecut de la România la Finlanda, iar una dintre prioritățile președinției finlandeze este chiar statul de drept.

Premierul finlandez Antti Rinne a prezentat prioritățile președinției în plenul Parlamentului European miercuri, spunând că va continua negocierile cu statele membre în vederea găsirii unui compromis privind legarea fondurilor UE de respectarea statului de drept. De altfel, actualul comisar european care reprezintă Finlanda, Jyrki Katainen, a fost unul dintre promotorii acestei idei.

Totuși, cele două state care au deținut președinția Consiliului UE înaintea Finlandei - Bulgaria și România - au respins ideea, susținând că nu este conformă cu Tratatele Uniunii Europene, amintește EURACTIV.com.

„Intenționăm să înființăm un mecanism echilibrat și eficient care să lege finanțările UE de respectarea regulilor statului de drept”, a spus Rinne.

Și tot miercuri Comisia Europeană a anunțat o serie de măsuri menite să consolideze și mai mult statul de drept în Europa. „În ultimii cinci ani, Comisia Europeană a trebuit să facă față unei serii de provocări legate de statul de drept în Uniunea Europeană. Proiectul european se bazează pe respectarea în mod constant a statului de drept. Aceasta este o condiție prealabilă pentru ca cetățenii să se bucure de drepturile care le revin în temeiul legislației UE și pentru încrederea reciprocă între statele membre”, a remarcat Executivul UE.

Astfel, Comisia propune o serie de inițiative concrete grupate în jurul a trei piloni: promovarea unei culturi a statului de drept; prevenirea problemelor legate de statul de drept și oferirea unui răspuns eficient în cazul încălcărilor statului de drept.

Pentru a promova o cultură comună a statului de drept în întreaga Europă, Comisia va da curs ideii privind organizarea unui eveniment anual specific dedicat dialogului cu societatea civilă, în vederea promovării statului de drept și pentru instituirea unei strategii de comunicare specifice privind statul de drept. 

Mai mult, Comisia va institui un ciclu de evaluare a statului de drept în toate statele membre UE, care să contribuie la depistarea timpurie a problemelor emergente legate de statul de drept, indiferent de locul în care apar. „Comisia va aprofunda monitorizarea evoluțiilor legate de statul de drept și va invita toate statele membre să se implice într-un schimb reciproc de informații și într-un dialog, inclusiv prin intermediul unei rețele de puncte naționale de contact”. Raportul anual al Comisiei va fi discutat cu Parlamentul și Consiliul, iar Executivul comunitar va dezvolta în continuare tabloul de bord privind justiția în Uniunea Europeană și va consolida dialogul cu alte instituții ale UE, cu statele membre, cu partidele politice europene și cu părțile interesate.

„Pentru a oferi un răspuns comun eficace în cazul încălcărilor statului de drept, Comisia va continua să își utilizeze pe deplin competențele în materie de asigurare a respectării legii, în cazul în care măsurile de depistare timpurie și de prevenire nu vor fi eficace”, arată Executivul de la Bruxelles.

Comisia va adopta o abordare strategică a acțiunilor în constatarea neîndeplinirii obligațiilor, sesizând Curtea de Justiție a Uniunii Europene, după caz. Având în vedere gradul de urgență a unor astfel de cazuri, Comisia va solicita măsuri provizorii și proceduri accelerate atunci când va fi necesar.

„Curtea de Justiție a Uniunii Europene a reafirmat recent faptul că statul de drept este esențial pentru funcționarea UE. Importanța sa este recunoscută, de asemenea, de o majoritate covârșitoare a cetățenilor UE. Cu toate acestea, statul de drept a fost atacat în mai multe moduri în ultimii cinci ani. Comisia Europeană a depus eforturi deosebite pentru a rezista acestor atacuri cu instrumentele de care dispune și va continua să facă acest lucru. Astăzi am decis să ne consolidăm și mai mult setul de instrumente pentru a promova, a proteja și a asigura respectarea statului de drept”, a declarat prim-vicepreședintele Comisiei, Frans Timmermans.

De altfel, chiar și Ursula von der Leyen, viitoarea șefă a Comisiei Europene, a susținut introducerea unui mecanism suplimentar privind statul de drept pentru statele membre, după modelul Mecanismului de Verificare și Cooperare care funcționează în prezent pentru România și Bulgaria.