GRECO critică extrem de dur Guvernul și Parlamentul României pentru modificarea legilor justiție și a codurilor penale. Raportul GRECO lasă să se înțeleagă reaua-intenție a Guvernului și Parlamentului României.

Europa cere României să își respecte angajamentele internaționale cu privire la combaterea corupției, să renunțe la a mai intimida magistrații cu prevederi disciplinare și penale, să respecte independența procurorilor și să obiectivizeze procedura de numire și revocare a înalților procurori.

Vezi aici documentul în limba română și în engleză

Experții VeDem Just prezintă o sinteză a principalelor constatări și recomandări din partea GRECO, care este un organism din cadrul Consiliului Europei (unde România e membră din anul 1994) care se ocupă de lupta împotriva corupției.

Asociația VeDem Just constată că este cel mai dur raport primit vreodată de România de după Revoluția din 1989. Raportul GRECO lasă să se înțeleagă reaua-intenție a Guvernului și Parlamentului României de a promova modificări la legislația esențială privind organizarea judiciară și funcționarea justiției penale, cu scopul unic de a împiedica tragerea la răspundere a unor demnitari și funcționari ai statului.

Raportul a fost impus de o situație excepțională: modificărilor legislației din România pot conduce la încălcări grave ale standardelor anticorupție ale Consiliului Europei; A fost avut în vedere un context mai larg: s-au analizat modificările la legile justiției, cele la codul penal și cele la codul de procedură penală; Datorită ultimelor evoluții, următoarea evaluare a României va avea loc în luna iunie 2018, în loc de decembrie 2018.

Despre procedura legislativă privind legile justiției:

  • Propunerile de modificare a legilor justiției a fost anunțată de ministrul justiției pe 23 aug. 2017; deși el a susținut că sistemul judiciar a fost consultat în anii 2015 și 2016, multe propuneri ale sale nu aveau legătură acele consultări;
  • Guvernul nu a promovat propunerile ministrului, iar acesta le-a prezentat direct Parlamentului care, formal, și le-a însușit ca inițiativă proprie;
  • S-a înființat o comisie specială care a oferit termene extrem de scurte pentru amendamente;
  • Opoziția nu a fost lăsată să își prezinte obiecțiile; CSM a avizat de două ori negativ acele proiecte;
  • Au fost proteste publice de amploare și reacții negative ale ambasadelor externe;
  • Nu s-a făcut o evalare a impactului modificărilor;
  • CCR a arătat deficiențe ale acestor legi și Parlamentul trebuie să refacă textele cu probleme;
  • Președintele României poate retrimite o dată legile la Parlament și apoi poate trimite legile la CCR.

Despre conținutul modificărilor la cele trei legi ale justiției: 

  • Există riscul plecărilor masive din magistratură: cam 1500-2000 din totalul de 8000, iar de la ICCJ sunt vizați 94 din cei 115 judecători; vor fi perioade de sincope în necesarul de personal!
  • Există riscul de promovări arbitrare la instanțe și parchete superioare; CSM trebuie să adopte ghiduri pentru a împiedica acest lucru!
  • Secția specială pentru investigarea infracțiunilor din justiție este nejustificată. Această idee trebuie abandonată!
  • Este criticată intenția de a pune procurorii sub autoritatea ministrului justiției: Procurorii trebuie să se bucure de independență!
  • Deși MCV a arătat că magistrații trebuie protejați împotriva atacurilor din partea unor lideri politici, modificările la legile justiției – în mod ironic – impun magistraților să nu critice celelelalte puteri ale statului!
  • Regulile de răspundere materială nu sunt clare și pot avea efect intimidant asupra magistraților;
  • Trebuie cerută Opinia Comisiei de la Veneția. 

Despre DNA:

  • DNA a cunoscut o eficiență larg recunoscută în combaterea corupției;
  • Au fost atacuri și comentarii neadecvate la adresa DNA și de natură personală împotriva șefului DNA;
  • Inspecția Judiciară a acuzat șeful DNA de comiterea unor abateri disciplinare; ministrul justiției a cerut revocarea acestuia; CSM a avizat negativ solicitarea;
  • Propunerile de modificare a legilor justiției mențin actualul sistem de numire și revocare a șefului DNA. GRECO recomandă ca procesul de numire și revocare a înalților procurori să fie transparent și bazat pe criterii obiective, iar CSM să aibă un rol mai important în această procedură.

Despre procedura legislativă privind legile penale:

  • Modificările la legislația penală este lipsită de transparență;
  • Modificările la codul de procedură penală depășesc cadrul Directivei UE cu privire la prezumția de nevinovăție; se restricționează în mod nejustificat condițiile de aplicare a tehnicilor de investigație sub acoperire și utilizarea probelor colectate astfel;
  • Modificările la codul penal contrazic angajamentele internaționale ale României; într-o țară în care salariul mediu lunar este de 600-800 euro există intenția de a dezincrimina faptele de abuz în serviciu cu un prejudiciu de până la 200.000 euro!
  • Noua infracțiune „abuz de putere al organelor judiciare” crează o altă impresie despre care ar fi prioritățile României și e menită să intimideze magistrații;
  • România are o problemă recurentă de peste un deceniu: este riscul de regres în ceea ce privește legislația și eforturile anticorupție.

VeDem Just este o asociația neguvernamentală care susține democrația, drepturile omului, statul de drept și buna guvernare. Ea promovează educația juridică în special în rândul copiilor și tinerilor. Este înființată în anul 2016 și care ca membri și voluntari magistrați, avocați, consilieri juridici și studenți. Detalii pe www.vedemjust.ro