UE trebuie să evite crearea de noi "dependențe” și să ofere o alternativă țărilor partenere, în condițiile în care își remodelează abordarea diplomatică după invadarea Ucrainei, a declarat pentru EURACTIV șeful diplomației europene, Josep Borrell.
În orașul uzbek, gazda unui summit a 15 șefi de stat "prieteni", președintele rus a vrut să dovedească Vestului că nu este izolat în est. În ciuda punerii în scenă, s-a găsit sub presiunea aliaților și a partenerilor săi.
Șefii de stat rus și chinez s-au întâlnit pentru prima dată de la începutul războiului din Ucraina, cu prilejul unui summit la Samarkand, într-o Asie Centrală îngrijorată de o creștere a puterii imperialismului rus, notează Le Monde.
Organizația de Cooperare Shanghai era pe vremuri o mică și obscură listă de dictatori care nu reprezentau vreun pericol real. Acum, nu mai este așa, scrie Matthew Campbell în Sunday Times.
Cumpărătorii de țiței din sudul Europei se întorc încet pe piața țițeiului rusesc, în timp ce o interdicție a Uniunii Europene privind astfel de transporturi mai are patru luni până la intrarea în vigoare.
În pofida apropierii de China, există trei state asiatice care au reușit până acum să aibă puține cazuri de persoane infectate cu COVID-19, aplicând strategii diferite față de majoritatea statelor europene.
Numărul deceselor a trecut de 10.000, iar numărul cazurilor confirmate e de circa 250.000. Peste 80.000 de persoane infectate și-au revenit, notează BBC Online.
Italia continuă să furnizeze bilanțuri sumbre, depășind China la numărul deceselor. Spania nu stă nici ea prea bine. Vești proaste vin și din Asia, amenințată de un al doilea val de infectări cu noul coronavirus.
Obișnuiți cu stilul său neconvențional, nu trebuie să fie de mirare că președintele argentinian Javier Milei, după o zi intensă plină de întâlniri s-a lăsat dus de val la un post de televiziune din Italia, relatează RAI News.
Uniunea Europeană nu pregătește un „pașaport de carbon” sau alte inițiative prin care să restricționeze libertatea de mișcare a cetățenilor, așa cum s-a vehiculat pe site-uri și publicații din România și din Republica Moldova.
Propaganda pro-Kremlin pe Facebook se manifestă și prin comentarii identice puse de un număr limitat de utilizatori, așa-zișii "troli”, conform global-focus.eu.