Adunarea parlamentară a Consiliului Europei a votat în favoarea aderării Kosovo la organizația internațională, gest condamnat cu asprime de Serbia. Decizia finală va sosi la mijlocul lunii mai, când comitetul de miniștri se va reuni la Strasbourg.
Banca Centrală a Kosovo a decis să impună utilizarea monedei țării și în municipiile din nord, locuite în mare parte de etnici sârbi, care încă mai folosesc moneda din Serbia, relatează Euronews.
Spania a confirmat că acum recunoaște pașapoartele Kosovo, permițând cetățenilor săi intrarea fără viză în temeiul liberalizării vizelor care a intrat în vigoare pentru kosovari în toate țările din Schengen începând de la 1 ianuarie.
Raportorul PE pentru Kosovo, Viola von Cramon, a apreciat că acordul de la Ohrid este o bună bază prin care Kosovo poate să-și concretizeze poziția proeuropeană și să implementeze reformele necesare primirii în Consiliul Europei și în UE.
În urma atacului din nordul Kosovo, NATO a declarat că este pregătită să-și consolideze prezența, în timp ce Washingtonul a cerut Serbiei să-și retragă trupele de la graniță, scrie Le Point.
Potrivit autorităților kosovare, la sfârșitul asediului care a provocat moartea a trei atacatori și a unui ofițer de poliție, câțiva dintre cei aproximativ 30 de bărbați înarmați ar fi fugit în Serbia, relatează Euronews.
”Prin recunoașterea Kosovo, Ucraina va pierde imediat totul", a declarat președintele Serbiei, Aleksandar Vucici, după informații potrivit cărora Kievul ar analiza posibilitatea deschiderii unui birou de legătură la Priștina și recunoașterea Kosovo.
Aproximativ 25 de membri ai forței conduse de NATO (KFOR) au fost răniți luni în timpul ciocnirilor din nordul Kosovo, unde demonstranții sârbi cer retragerea primarilor albanezi, conform unui comunicat al KFOR, citat de AFP.
Obișnuiți cu stilul său neconvențional, nu trebuie să fie de mirare că președintele argentinian Javier Milei, după o zi intensă plină de întâlniri s-a lăsat dus de val la un post de televiziune din Italia, relatează RAI News.
Uniunea Europeană nu pregătește un „pașaport de carbon” sau alte inițiative prin care să restricționeze libertatea de mișcare a cetățenilor, așa cum s-a vehiculat pe site-uri și publicații din România și din Republica Moldova.
Propaganda pro-Kremlin pe Facebook se manifestă și prin comentarii identice puse de un număr limitat de utilizatori, așa-zișii "troli”, conform global-focus.eu.