Românii din Valea Timocului (Serbia) afectați de exploatarea minieră din zona orașului Bor, unde compania chineză Zi Jin extrage zăcăminte de cupru și aur din 2018, au lansat un protest joi, prin care solicită sprijin.
Câștigător al legislativelor de duminică din Serbia, președintele naționalist Aleksandar Vucici navighează între două ape, la jumătatea distanței dintre UE, la care Belgradul vrea oficial să adere, și Rusia, cu care întreține relații privilegiate.
Potrivit autorităților kosovare, la sfârșitul asediului care a provocat moartea a trei atacatori și a unui ofițer de poliție, câțiva dintre cei aproximativ 30 de bărbați înarmați ar fi fugit în Serbia, relatează Euronews.
Prin intermediul unei bănci, Estonia introduce o formă de sancționare a Serbiei. Mass-media comentează că sancțiunile nu vor afecta foarte mult Serbia, dar reprezintă un avertisment, scrie publicația sârbă B92.
Ca reacție la cele două atacuri din 3 și 5 mai care au ucis șaptesprezece persoane, zeci de mii de sârbi au demonstrat luni la Belgrad și în alte câteva orașe, acuzându-l pe șeful statului că menține o atmosferă de violență în țară, scrie Le Monde.
Anul viitor, Uniunea Europeană va organiza achiziții de gaze din două în două luni, iar Serbia poate profita și ea de această oportunitate, scrie Europa.rs.
Opt persoane și-au pierdut viața, iar alte 13 au fost rănite joi seară într-un atac armat în apropierea orașului sârb Mladenovac, la aproximativ 60 de kilometri sud de capitala Belgrad, potrivit presei locale, relatează Agerpres.
Cel puțin opt elevi și un agent de securitate au murit în urma unui atac armat produs miercuri la o școală din capitala Serbiei, Belgrad, relatează BBC Online.
Obișnuiți cu stilul său neconvențional, nu trebuie să fie de mirare că președintele argentinian Javier Milei, după o zi intensă plină de întâlniri s-a lăsat dus de val la un post de televiziune din Italia, relatează RAI News.
Uniunea Europeană nu pregătește un „pașaport de carbon” sau alte inițiative prin care să restricționeze libertatea de mișcare a cetățenilor, așa cum s-a vehiculat pe site-uri și publicații din România și din Republica Moldova.
Propaganda pro-Kremlin pe Facebook se manifestă și prin comentarii identice puse de un număr limitat de utilizatori, așa-zișii "troli”, conform global-focus.eu.