România va fi unul dintre cei mai mari beneficiari ai Fondului Social pentru Climă. Fondurile vor trebui utilizate pentru investiții care să sprijine grupurile vulnerabile, cetățenii aflați în sărăcie energetică sau de transport, arată un raport CSD.
Negocierile sunt deja în curs, iar alegerea este între Bulgaria, Polonia și România, spun surse de la Bruxelles pentru pentru publicația bulgară Kapital.
Urmare a deciziei Consiliului UE privind reducerea voluntară de energie stabilită în 2022 consumul de gaz a scăzut cu peste 18% în 2022 și 2023, comparativ cu ultimii 5 ani, peste ținta stabilită. Însă, România nu a redus consumul.
Comisia Europeană publică orientări în temeiul Actului legislativ privind serviciile digitale pentru atenuarea riscurilor sistemice online pentru alegeri.
Partenerii comunitari încearcă să-și aprovizioneze aliații ucraineni și să compenseze pentru dezavantajul lor în materie de armament împotriva Rusiei, potrivit El Periodico.
Comisia Europeană a publicat luni un sondaj Eurobarometru Flash realizat la nivel regional, care arată că cetățenii UE au o opinie pozitivă în ceea ce privește situația economică și calitatea vieții din regiunile lor.
Experții evaluează la între 11 și 19 miliarde de euro pe an costul net pentru bugetul european al intrării Ucrainei în Uniune, adică mai puțin de 0,13% din PIB-ul celor 27.
Ministrul polonez de Externe a respins ideea "înghețării" conflictului, așa cum a propus în Parlament șeful Partidului Social Democrat (SPD) din Germania, relatează publicația spaniolă ABC.
Statul de drept este în declin în întreaga Uniune Europeană, pentru că guvernele continuă să slăbească verificările legate de statul de drept și de democrație.
Obișnuiți cu stilul său neconvențional, nu trebuie să fie de mirare că președintele argentinian Javier Milei, după o zi intensă plină de întâlniri s-a lăsat dus de val la un post de televiziune din Italia, relatează RAI News.
Uniunea Europeană nu pregătește un „pașaport de carbon” sau alte inițiative prin care să restricționeze libertatea de mișcare a cetățenilor, așa cum s-a vehiculat pe site-uri și publicații din România și din Republica Moldova.
Propaganda pro-Kremlin pe Facebook se manifestă și prin comentarii identice puse de un număr limitat de utilizatori, așa-zișii "troli”, conform global-focus.eu.