Omologii lor ucraineni au afirmat că au cerut un "acord internațional" pentru a garanta securitatea țării, semnat de mai multe state garante, relatează AFP și Reuters.

Șeful delegației ruse, Vladimir Medinski, a vorbit despre „discuții substanțiale” între cele două părți și a spus că propunerile „clare” ale Ucrainei în vederea unui acord vor fi „studiate foarte curând și înaintate președintelui” Vladimir Putin.

Potrivit lui, o întâlnire între cei doi președinți Volodimir Zelenski și Vladimir Putin, solicitată și de partea ucraineană, și reprezentanții statelor garante, ar fi posibilă în caz de acord pentru încetarea ostilităților.

Ucraina a propus adoptarea unui statut de neutralitate în schimbul unor garanții de securitate , ceea ce înseamnă că nu se va alătura unor alianțe militare și nu va găzdui baze militare pe teritoriul său, au declarat marți negociatorii ucraineni pentru jurnaliștii de la Istanbul.

Propunerea include și o perioadă de consultare de 15 ani privind statutul Crimeei anexate.

Garanțiile de securitate sunt de tipul Articolului 5 din tratatul NATO - clauza sa de apărare colectivă. Mai multe state ar urma să garanteze securitatea Ucrainei, printre ele Polonia, Israel, Turcia și Canada.

Adjunctul ministrului rus al apărării, Alexander Fomin, a declarat că Rusia va „își va reduce drastic operațiunile de luptă în zonele Kiev și Cernihiv pentru a spori încrederea reciprocă”. 

Un oficial american citat de Reuters susține că orice mișcare a forțelor ruse din jurul Kievului ar constitui o „redesfășurare”, nu o retragere”. 

+++

Financial Times scrie că Rusia va renunța la obiectivul său de „denazificare” a Ucrainei și că e dispusă să permită acestei țări să adere la Uniunea Europeană dacă Kievul renunță la aderarea la NATO. 

+++

Invazia rusă în Ucraina este "o repetare" a războiului din Siria, a alertat marți Amnesty International, care denunță o "înmulțire a crimelor de război" după mai mult de o lună de conflict și îndeamnă la abandonarea oricărei neutralități față de Moscova, informează AFP, preluată de Agerpres. 

„Ceea ce se întâmplă în Ucraina este repetarea a ceea ce s-a putut vedea în Siria”, a declarat secretarul general al ONG-ului, Agnes Callamard, în timpul prezentării, la Johannesburg, a raportului pe 2021-2022 asupra situației privind drepturile omului în lume.

„Asistăm la atacuri intenționate asupra unor infrastructuri civile, locuințe” și la bombardamente asupra școlilor, a criticat ea, acuzând Rusia că permite coridoare umanitare pentru a le transforma apoi într-o „capcană mortală”.

Comparând orașul-martir ucrainean Mariupol cu orașul sirian Alep, devastat de atrocitățile regimului de la Damasc susținut de Moscova într-un război care durează de 11 ani, organizația denunță „o înmulțire a crimelor de război” în Ucraina.

„Cercetătorii noștri de la fața locului au documentat în zece zile utilizarea acelorași tactici ca în Siria și Cecenia”, printre care atacarea de civili și utilizarea de muniții interzise de dreptul internațional, a descris în timpul unei conferințe de presă la Paris, Marie Struthers, directoarea Amnesty pentru Europa de Est și Asia Centrală.

„Insolența” Rusiei de a lansa acest atac a fost permisă de „un sistem internațional în genunchi” și de eșecul instituțiilor, printre care Consiliul de Securitate al ONU, în a gestiona războaiele precedente, apreciază Callamard, amintind că pe timp de pandemie conflictele au continuat în mai multe țări, printre care Etiopia, Myanmar sau Afganistan.