Soția președintelui, Carmen Iohannis, nu se va prezenta luni la audierile de la Parchetul General, avocatul acesteia înștiințând proucorii că aceasta are probleme de sănătate.

Avocatul lui Carmen Iohannis s-a prezentat, luni, la Parchetul General și a depus un certificat medical din care rezultă că soția președintelui Klaus Iohannis nu se poate prezenta luni la audieri din cauze medicale, au declarat pentru Mediafax reprezentanți ai Parchetului General.

Este pentru a doua oară când soția președintelui Klaus Iohannis anunță că nu se poate prezenta la audieri, deși a fost citată de procurorii Parchetului General în dosarul referitor la casele din Sibiu. 

Inițial, Carmen Iohannis a fost citată pentru 15 noiembrie în dosarul deschis ca urmare a plângerii depuse de Lumea Justiției referitor la casele familiei din Sibiu, însă a transmis atunci procurorilor de la Parchetul General că nu se poate prezenta la audiere. Președintele țării a anunțat că soția sa nu se va prezenta la Parchet pentru că se vor afla într-o vizită oficială la Londra.

Procurorii Parchetului General au stabilit atunci o nouă dată de audiere pentru luni, 10 decembrie, însă și de această dată soția președintelui a informat, prin intermediul avocatului, că nu poate veni.


Dosarul a fost deschis de procurorii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PÎCCJ) ca urmare a unei plângeri depuse Lumea Justiției împotriva notarului din Sibiu, Radu Gabriel Bucșă, și a soților Carmen și Klaus Iohannis. Sesizarea a fost depusă în legătură cu manoperele prin care cuplul prezidențial a intrat, începând cu 1999, în posesia a două imobile în centrul Sibiului. Imobilele aparțineau statului român și erau administrate de Primăria Sibiului, care a fost condusă în perioada iulie 2000 – noiembrie 2014 de Klaus Iohannis. În sesizare se arată că, de pe urma exploatării unui imobil, soții Iohannis au obținut 320.000 euro, până când instanțele brașovene le-au anulat atât actul de vânzare-cumpărare declarându-i cumpărători care nu pot invocă buna-credință, precum și actele de moștenire care au stat la baza preluării imobilului din patrimoniul statului.