Companiile franceze în România pun pe masă propuneri concrete pentru un mediu de afaceri competitiv
Creditul fiscal pentru cercetare și inovare, schimbarea criteriului „prețul cel mai scazut” la atribuirea studiilor de fezabilitate pentru proiectele de infrastructura și flexibilitate mai mare a unor reguli pe piața muncii sunt numai câteva dintre propunerile concrete lansate de membrii Camerei de Comerț și Industrie și Agricultură Franceză din România (CCIFER).
„Carta albă a competitivității” întocmită de reprezentanți ai celor mai importate companii membre din România conține propuneri concrete pentru opt domenii prioritare: formare, inovație, piața muncii, infrastructură, energie, agricultură, piețe financiare și turism.
Eric Faidy, președintele CCIFER, cu ocazia prezentării Cărții Albe, a decarat:
Măsurile propuse provin din experiența concretă a companiilor membre CCIFER și pot fi aplicate rapid, generând schimbări de profunzime. Experții CCIFER pun la dispoziția autorităților române experiența lor, pentru a facilita implementarea acestora. CCIFER reunește în prezent aproape 500 de companii, cu capital francez și românesc, atât mari întreprinderi, cât și IMM-uri. În total, membrii CCIFER reprezintă 15 % din PIB-ul României și peste 125 000 locuri de muncă.Dacă în trecut costul scăzut de producție reprezenta una dintre atracțiile majore pentru investitorii străini, acest lucru nu mai este valabil acum. România este în acel moment de dezvoltare în care ar trebui să pună în practică o strategie prin care să se transforme dintr-o țară low cost într-o țară competitivă. În felul acesta companiile vor dezvolta proiecte pe termen lung, vor crea locuri de muncă, vor mări salariile. Iar acest lucru este valabil și pentru companiile românești și pentru cele cu capital străin. Toate companiile vor dezvoltare pe termen lung
Exemple de propuneri:
Creditul fiscal pentru cercetare și inovare în întreprinderi:
Orientarea fiscalității companiilor într-un sens favorabil dezvoltării activităților de cercetare și dezvoltare din companii. Introducerea unei astfel de măsuri în România ar avea un rol stimulativ important pentru companiile care doresc să investească în inovare.
Costul bugetar ar putea fi compensat în două moduri:
• lărgirea bazei de impozitare pe impozitul pe profit, prin eliminarea scutirilor de care beneficiază anumite sectoare;
• creșterea impozitului pe capital (deținere și venituri), a cărui rată medie este una dintre cele mai scazute din UE (15% in 2012 față de 20% media in UE).
Companiile care se angajează să investească în cercetarea fundamentală și dezvoltarea experimentală pot beneficia de un credit fiscal în anumite condiții. Rata acestuia variază în funcție de valoarea investiției. Companiile industriale, comerciale, artizanale și agricole pot beneficia de acest credit, indiferent de statutul lor juridic, pentru că sunt supuse impozitului pe profit.
- La formularea propunerilor din acest capitol a fost cooptată ca expert Monica Jiman, Director general adjunct, Pantalog România. Aceasta a declarat pentru EurActiv.ro că acest sistem funcționează foarte bine în Franța. Practic, companiile, în funcție de valoare investițiilor, sunt scutite de plata unor impozite într-un anumit procent. Monica Jiman a menționat că aproximativ 6 miliarde de euro s-au întors, astfe, în mediul privat francez.
PROPUNERI - PIAȚA MUNCII
Flexibilitatea:
Pentru îmbunătățirea flexibilității în anumite sectoare, noi propunem crearea unui cadru de reglementare ce vizează introducerea calculului anual al timpului de lucru prin intermediul unui acord în cadrul companiei respective. Acest cadru ar permite angajatorilor să adapteze programul de lucru al salariaților în funcție de perioadele cu activitate crescută, acordând timp liber angajaților în aceeași proporție.
Calculul lunar al duratei maxime de lucru ar permite o gestiune flexibilă a programului săptămânal (prin analogie cu reglementările actuale privind programul inegal de lucru în timpul săptămânii), respectând prevederile directivei privind programul de lucru, care favorizează aplicarea flexibilă a prevederilor sale.
Articolul 137 din Codul muncii privind repausul săptămânal ar trebui armonizat cu legislația europeană (Directiva Europeană 2003/88 cu privire la timpul de lucru) modificând obligația de a avea 48 de ore consecutive de odihnă după cinci zile de muncă în locul a două zile.
Tichetele de masă ar putea fi acordate pentru fiecare zi de muncă, suprimând plafonul actual al numărului de zile lucrate pe lună.
Validarea experienței profesionale
Mobilitatea profesională ar putea fi încurajată permițând salariaților să ocupe o poziție care se încadrează în Clasificarea ocupațiilor din România (COR) pe baza competențelor și nu în baza studiilor efectuate. Astăzi cei care nu au studii superioare dar au dobândit competențele profesionale practice necesare nu au dreptul la această încadrare.
Comentarii