Declarația a fost făcută în urma îngrijorărilor exprimate de statele aflate în "sala de așteptare" a UE, care se tem că ideea ar putea servi ca o modalitate de a exclude o aderare a lor la blocul comunitar, relatează EURACTIV.com.

Într-un discurs rostit în plenul Parlamentului European de Ziua Europei (9 mai), președintele francez Emmanuel Macron a prezentat ideea unei noi "comunități politice europene" care să permită Ucrainei și altor state aflate în prezent pe lista de așteptare a UE, cum ar fi cele din Balcanii de Vest, să aibă o relație mai strânsă cu UE.

Ideea, interpretată de analiști ca o alternativă la procesul moribund de extindere al UE, a fost primită cu scepticism de către cei care aspiră să se alăture blocului.

"Nici o alternativă la aderarea la UE pentru Ucraina nu ar fi acceptabilă”, a reacționat săptămâna trecută ministrul de externe al Ucrainei, Dmytro Kuleba.

Joi, la Paris, la o conferință de presă cu președinta R. Moldova, Maia Sandu, a cărei țară și-a depus recent cererea de aderare la UE, președintele francez a încercat să-și clarifice propunerea.

El a spus că reprezintă „un nou cadru pentru structurarea cooperării, reunind națiuni europene democratice care aderă la setul nostru de valori și care pot sau nu aspira să adere la Uniunea Europeană”.

Deși ar putea fi văzută ca o modalitate de a evita integrarea anumitor țări în UE, comunitatea ar fi o "completare" și nu o "alternativă la procesul de aderare".

Procesul de includere a celor șase state din Balcanii de Vest stagnează de ceva timp.

Muntenegru este singura țară care a deschis toate capitolele de negociere, în timp ce Serbia a deschis doar 22 din cele 35 de domenii de politică, dar progresul real rămâne neglijabil.

Kosovo nu a primit încă statutul de țară-candidat, iar speranțele unui viitor european continuă să scadă.

În Bosnia și Herțegovina, care nu a primit nici ea statutul de candidată, tensiunile dintre politicienii locali continuă să amenințe stabilitatea și să împiedice progresul.

Între timp, Bruxelles-ul nu a reușit să înceapă negocierile cu Albania și Macedonia de Nord, deoarece cererea acesteia din urmă este blocată de Bulgaria vecină din cauza dezacordurilor cu privire la istoria și limba comună.

Șeful diplomației europene Josep Borrell a avertizat la începutul acestei săptămâni că veto-ul Bulgariei este "un cadou pentru Rusia".

De asemenea, rămân îngrijorări cu privire la statul de drept, solicitanții de azil și crima organizată, în special în cazul Albaniei.

Potrivit lui Macron, ideea sa ar permite "o structurare mai puternică a relației politice, energetice și investiționale cu mai multe țări care doresc acest lucru".

Maia Sandu a salutat propunerea lui Macron, deoarece noua comunitate politică europeană va "sprijini și accelera" procesul de aderare a Republicii Moldova la UE, care a început când cererea a fost depusă pe 3 martie.

Macron și-a exprimat speranța că "următoarele săptămâni ne vor permite să dăm un răspuns clar Moldovei, un răspuns pe care îl merită, având în vedere situația sa geopolitică, de securitate și umanitară”.

"Incidentele recente [din Transnistria] arată că o extindere a conflictului nu poate fi exclusă", a adăugat Macron.

În Transnistria, o fâșie de pământ nerecunoscută susținută de Moscova, care se învecinează cu Ucraina, au avut loc mai multe explozii în ultimele săptămâni, stârnind îngrijorarea că Rusia ar putea fi în spatele evenimentelor.