„A fost ziua în care am demonstrat din nou că suntem uniți ... Tema tuturor întâlnirilor a fost, evident, Ucraina, agresiunea rusă asupra Ucrainei, măsurile pe care le-am luat, sancțiunile și felul în care vom merge mai departe. Acest mesaj de unitate a fost și este extrem de important. Unitatea noastră este arma cea mai puternică în această confruntare și acest lucru trebuie subliniat de fiecare dată”, a declarat joi noaptea Klaus Iohannis, într-o conferință de presă după summitul NATO și prima zi a Consiliului European.

Klaus Iohannis a precizat că a subliniat, și la NATO și la Consiliul European, necesitatea Flancului estic: „Flancul Estic trebuie consolidat fiindcă agresorul este Rusia și Flancul Estic trebuie să fie puternic. O apărare puternică pe Flancul Estic este singura garanție pentru noi, pentru întreaga Europă”.

El a spus că e importantă decizia de a aproba Grupul de Luptă care va staționa în România, deoarece Flancul Estic este „relativ mai puțin populat în partea Mării Negre și asta ne-a îngrijorat, de aceea am solicitat încontinuu să avem o prezență permanentă”.

”Acest Grup de Luptă va constitui o prezență aliată permanentă la noi, la Marea Neagră. Prin aceste mișcări pe care le facem, clar, România va fi mai bine apărată, dar, după părerea mea și după părerea noastră, nu trebuie să ne oprim aici, ci să facem un plan pe termen lung pentru a face Flancul estic mult mai solid și mult mai bine apărat”, a subliniat Iohannis.

Președintele a mai spus că a avut discuții privind ajutorul care trebuie acordat Republicii Moldova: „Pentru noi Moldova este foarte importantă, ne preocupă, îi ajutăm și îi convingem și pe alții să facă același lucru. Chiar astăzi am avut o serie întreagă de discuții, în care am explicat de ce trebuie să ajutăm Moldova, care sunt probleme acolo și cum putem să ajutăm. Este într-o situație similară și Georgia, este într-o situație complicată Vestul Balcanilor și în acest fel am atins subiectele care ne preocupă”.

Nu e realist să impunem sancțiuni pentru gazul rusesc 

Principiul abordat în stabilirea pachetelor de sancțiuni a fost ca aceste sancțiuni să aibă, în primul rând, efectul cel mai puternic asupra Rusiei, nu asupra europenilor, a explicat Klaus Iohannis, întrebat dacă s-a discutat despre extinderea sancțiunilor.

„Este clar că nu putem să aplicăm sancțiuni care, până la urmă, sunt mult mai greu de dus pentru statele noastre decât pentru Rusia. Sigur, au existat tot felul de discuții, pro și contra. Fapt este că nu a existat o propunere concretă, formală, pentru un pachet de sancțiuni pe energie. Însă, da, discuții s-au purtat, dar știm foarte bine că în Uniunea Europeană sunt state care depind relativ puțin de gazul rusesc sau de petrolul rusesc, dar sunt state care depind aproape integral de gazul și petrolul rusești și atunci este clar că, în acest moment, nu este realist să impunem sancțiuni pe această zonă”.

Iohannis a reamintit că europenii au decis la Versailles să renunțe gradual și cât se poate de repede la importul de energie din Rusia, însă această schimbare a furnizorilor „nu se poate face de azi pe mâine, va dura luni de zile sau în unele situații chiar ani de zile, dar suntem hotărâți să facem acest lucru, cum suntem hotărâți să renunțăm tot mai mult la resurse fosile și să trecem pe energii regenerabile”.

Referitor la anunțul lui Putin privind plata în ruble a gazelor de către „statele neprietenoase”, Iohannis nu crede că se va merge mai departe pe această linie: ”Contractele sunt contracte”.