„Nici România, nici Ucraina, nici comunitatea internațională nu pot accepta călcarea în piciare a ordinii internaționale bazate pe reguli, care ar însemna impunerea arbitrariului prin forță”, a declarat vineri ministrul Bogdan Aurescu, într-o conferință de presă comună cu omologul ucrainean.

”Exprim condoleanțe și regretul profund pentru pierderile de vieți omenești, pentru atât de multele vieți omenești care au fost curmate în această agresiune ilegală, pentru masivele distrugeri materiale din Ucraina, care influențează într-un mod profund negativ viața societății ucrainene”, a spus Aurescu.

„Dramele umane, ororile, suferința prin care trece poporul ucrainean ne-au lăsat, alături de întreaga lume, îndoliați. Suntem alături de poporul ucrainean. Dragă Dmitro, toți cei care au murit uciși în Ucraina sunt, de fapt, frații și surorile noastre, sunt părinții și copiii noștri. De aceea, atrocitățile și crimele de război, crimele împotriva umanității, crimele de genocid nu pot rămâne nepedepsite, iar România sprijină activ eforturile internaționale pentru investigarea acestor încălcări ale dreptului internațional, ale drepturilor omului”, a mai spus Bogdan Aurescu.

El a reamintit că peste 800.000 ucraineni au ajuns în România, iar Bucureștiul a acordat asistență în valoare de peste 63 de milioane de euro, 1.600 de copii învață în școli românești, studenții sunt primiți în universități, iar peste 2.000 de ucraineni s-au angajat în România după începutul invaziei.

Ministrul român de externe a reiterat sprijinul „extrem de puternic” al României pentru aspirațiile europene ale Kievului.

Bătălia finală

”De fiecare dată când Putin încearcă să oprească Ucraina în dezvoltarea sa, în integrarea sa europeană, singurul rezultat pe care-l obține este acelerarea acestor procese”, a declarat Kuleba, venit la București după o vizită la Sofia.

„Ce se întâmplă acum nu e doar o încercare a Rusiei de a-și menține influența în regiunea Mării Negre, nu este doar o încercare de a opri Ucraina, ci este și o bătălie finală pentru dreptul tuturor națiunilor europene. Nu e vorba doar de Ucraina, ci și de R. Moldova, Geogia și toate țările din regiunea Mării Negre. E o bătălie finală comună, pentru șansa noastră de a trăi în pace și prosperitate, ca parte a unei Europe libere”, a declarat Dimitri Kuleba.

Acesta a precizat că „nu are niciun dubiu” că Ucraina va câștiga bătălia cu Rusia.

Pentru această victorie sunt necesare două compomente: puterea și curajul ucrainenilor și prietenii care sunt alături de Ucraina, „care ne sprijjină și ne oferă tot echipamentul necesar, care sprijin mai multe sancțiuni, care îmbrățișează refugiații ucraineni și le dau șansa soților, părinților și fraților să lupte împotriva Rusiei, știind că mamele, surorile și copiii lor sunt în siguranță”.

El a felicitat Guvernul României pentru politica „foarte inteligentă” pe care a avut-o după ce  Rusia a invadat Ucraina: „Ajutorul pentru noi înseamnă și ajutor pentru voi. Voi ne dați tot ce avem nevoie să luptăm și să câștigăm și noi, în schimb, îl ținem pe Putin în Ucraina ca să-l învingem acolo ... Cine crede că Putin nu va îndrăzni să testeze articolul 5 al NATO este naiv. Noi în Europa Centrală și de Est nu suntem naivi, dar alții ar trebui să conștientizeze un lucru: Cel mai bun mod de a-l opri pe Putin este să dați Ucrainei ce are nevoie”.

El a subliniat că toți etnicii din Ucraina luptă împotriva rușilor, inclusiv românii. 

Kuleba a mulțumit României pentru primirea ucrainenilor, adăugând că și-ar dori ca toți compatriții săi să revină în Ucraina, dar unii vor rămâne în România și vor fi membri implicați în societatea românească.

 Lista cu armament

„Războiul este momentul adevărului, atunci vezi adevărata față a cuiva, iar România și-a arătat adevărata față, o față de prieten. Nu doar a vorbit, ci a și acționat. Nu vom uita niciodată", a afirmat șeful diplomației de la Kiev.

Întrebat de probleme din relația bilaterală, Kuleba a precizat că, după război, cele două țări vor sta la masă și vor aborda diverse aspecte, pentru a ajunge la un compromis, la „soluții acceptabile” pentru toate problemele nesoluționate „care nu sunt multe”.

Și Aurescu a subliniat că Bucureștiul și Kievul au lucrat în ultimii ani pentru a rezolva diverse chestiuni și s-au înregistrat progrese, inclusiv în privința învățământului în limba română în Ucraina. 

În privința ajutorului dat Ucrainei, Bogdan Aurescu a declarat că „România poate nu a vorbit atât de mult despre ce a făcut, dar am reușit să facem destule”.

„România, ca stat membru al UE și al NATO, e un stat extrem de responsabil și de asumat față de îndeplinirea obligațiilor sale internaționale, față de sprijinirea Ucrainei în toate domeniile, respectiv față de partenerii noștri. ....UE sprijină aceste demersuri, NATO și statele membre sprijină aceste demersuri, dar, așa cum au spus și domnul prim-ministru și domnul președinte, lucrurile sunt într-o evoluție permanentă și nu cred că e bine să vorbim foarte mult în public despre aceste lucruri”, a mai spus Aurescu.

Ministrul Kuleba a explicat că Ucraina a distribuit o listă cu echipamentele și armele de care are nevoie. Lista e cunoscută de toți membrii NATO și UE: „Dacă fiecare țară decide să ne ofere cel puțin un articol de pe listă o să obținem ceea ce avem nevoie, România cunoaște această listă”.

Kuleba a mai spus că a discutat cu Nicolae Ciucă, cu ministrul apărării și cu Aurescu, apreciind „abordarea lor constructivă în acest sens”.

„E alegerea fiecărei țări, în anumite cazuri vedem că țările pot furniza arme dar nu o fac, pentru că nu vor să aibă o relație proastă cu Rusia, atunci creștem presiunea diplomatică și în public, dar acesta nu e cazul României”, a subliniat ministrul ucrainean.

El a adăugat că nu acceptă „ipocrizia”: „Din fericire, acesta nu este cazul României. România a fost foarte onestă, cu o minte deschisă, prietenoasă și săritoare încă de la începutul războiului".