Această nouă derogare răspunde, încă o dată, cererii unei minorități a sectorului agricol din România, anume organizațiilor marilor fermieri reuniți în Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC), ce reprezintă mai puțin de 1% din fermele din România și care este membră a sindicatului european COPA-COGECA, susțin WWF România – Fondul Mondial pentru Natură, împreună cu  Eco Ruralis – asociația țăranilor și țărăncilor din România și Federația Asociațiilor Apicole din România ROMAPIS.

”Derogarea este a doua pe anul acesta și face parte dintr-un șir de autorizații pe care MADR le-a oferit marilor fermieri de-a lungul timpului, în vederea tratării semințelor de cereale și oleaginoase cu pesticide neonicotinoide, chiar dacă acestea sunt interzise în Uniunea Europeană încă din 2018”, potrivit unui comunicat.

De această dată, tratamentul cu imidacloprid vizează culturi de toamnă (cereale păioase) ce nu au potențial melifer (deci atractivitate pentru albine), dar studiile au arătat că se produce ”o contaminare a mediului înconjurător (inclusiv a plantelor cu flori vizitate de albine, din jurul terenurilor tratate) prin praful contaminat ce se ridică la semănat, fiind una dintre principalele căi prin care albinele sunt expuse la substanțele toxice, cu riscuri acute”.

O decizie ce abuzează o ”portiță” legislativă și încalcă hotărârea CJUE

Decizia reprezintă o sfidare a deciziei Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) din luna ianuarie a acestui an care subliniază clar că folosirea instrumentului derogării nu se poate întâmpla în cazul interdicțiilor instituite prin legislație, privind comercializarea și utilizarea semințelor tratate cu produse fitosanitare care conțin neonicotinoide.

 Curtea de Justiție reamintește statelor membre că au obligația de a lua toate măsurile necesare pentru a promova combaterea dăunătorilor cu un consum redus de pesticide, acordând prioritate metodelor nechimice.

”Aceste metode, printre care rotația culturilor de-a lungul câtorva ani (rotație reală, nu pe parcursul unui singur an), controlul biologic, folosirea serviciilor ecosistemice, diverse tehnici de cultivare, există deja reunite sub conceptul de Management Integrat al Dăunătorilor (Integrated Pest Management), un concept promovat în noile strategii și regulamente generate de Green Deal, dar care în România nu se cercetează și nu se aplică, atunci când vorbim de agricultura la scară mare”, arată asociațiile, care acuză MADR că, în loc să se ocupe de această problemă de ”maximă importanță și relevanță”, recurge an de an la derogări ”ce țin sectorul agricol și societatea captive într-un sistem de producție (ne referim la cel convențional) nociv pentru sănătatea mediului și oamenilor, prin dependența de substanțele chimice”.

Asociațiile reclamă faptul că derogarea a fost publicată după patru zile de la data la care s-a înregistrat solicitarea Alianței pentru Agricultură și Cooperare (AAC), ceea ce pune sub semnul întrebării ”procesul decizional din spatele acestei hotărâri și rigurozitatea cu care au fost luate în considerare soluții alternative care să respecte legile europene și să protejeze biodiversitatea și oamenii”. 

Riscurile pe care le creează derogările emise de MADR sunt atât pentru polenizatori, cât și pentru oameni, conform tuturor evaluărilor și cercetărilor realizate de Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA), dar și în România, de către Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Apicultură:

”Albinele suferă cronic, chiar acut/letal în unele cazuri, din cauza culturilor tratate cu pesticide bazate pe neonicotinoide, un lucru îngrijorător având în vedere că aproape trei sferturi din culturile agricole din lume depind, cel puțin parțial, de albine și de alți polenizatori”.

WWF România, ROMAPIS și Eco-Ruralis cer și public ca MADR să retragă derogarea acordată la cererea Alianței pentru Agricultură și Cooperare, să respecte legislația europeană și Hotărârea CJUE, și să stimuleze de urgență soluțiile alternative care să nu pună în pericol polenizatorii din România și nici sănătatea publică.