Președintele Klaus Iohannis a semnat luni decretul de promulgare pentru legea offshore, care reglementează condițiile pe care trebuie să le îndeplinească firmele care exploatează perimetrele petroliere din Marea Neagră.

După mai multe amânări și amendamente controversate, proiectul de lege a fost adoptat pe 24 octombrie Camerei Deputaților, for decizional, cu 170 de voturi pentru.

Legea offshore stabilește condițiile pe care trebuie să le îndeplinească firmele care exploatează perimetrele petroliere din Marea Neagră, dar și sumele pe care acestea le datorează statului.

Astfel, investitorii sunt obligați să tranzacționeze 50% din gaze pe bursa din România, iar 25% din angajați trebuie să fie români.În ceea ce privește taxarea companiilor de către statul român, proiectul prevede că „titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore aflate în curs de executare la data intrării în vigoare a prezentei legi beneficiază, pe toată perioada derulării acestora, de nivelul de redevență, cotele procentuale de redevență petrolieră, pragurile de producție brută aferente acestor cote existente la data intrării în vigoare a prezentei legi”.

Pe lângă acestea, cei care au concesionat perimetre petroliere offshore sunt obligați la calcularea, declararea și plata impozitului asupra veniturilor suplimentare offshore.

„Prin venit suplimentar se înțelege diferența dintre prețul mediu ponderat al gazelor naturale vândute din producția internă proprie din perimetrele offshore și prețul de achiziție a gazelor naturale din producția internă pentru clienții casnici și noncasnici în anul 2012, respectiv 45,71 lei/MWh, înmulțită cu volumele de gaze vândute din producția internă din perimetrele offshore”, prevede legea.

Impozitul asupra veniturilor suplimentare offshore se calculează prin aplicarea unuia sau unor procente de calcul, după caz, asupra veniturilor suplimentare obținute din vânzarea gazelor naturale extrase din perimetrele offshore, din care se deduce valoarea investițiilor în segmentul upstream. Impozitul asupra veniturilor suplimentare offshore ține seama de prețul de referință stabilit de ANRM pentru calculul redevențelor.

Legea prevede că limita maximă a deducerii investițiilor în segmentul upstream nu poate depăși 30% din totalul impozitului pe veniturile suplimentare offshore.

„Nu am abdicat și mă bucur că au rămas niște principii în picioare, mă refer la procentul de 50% din producția de gaz tranzacționată pe bursa din România, a rămas calculul cu deducere de 30% din impozitul pe venitul suplimentar, astfel încât atunci când tragem linia statul român și cu investitorii au un câștig echilibrat. Statul român și investitorii își împart în mod echitabil profitul gazului din Marea Neagră. Am acceptat faptul că nouă, statului român, ne aparțin gazele, lor le aparține tehnologia și am acceptat și este foarte normal ca investitorii să își deducă investițiile”, spunea președintele grupului PSD din Camera Deputaților, Daniel Suciu.

Legea offshore a fost adoptată în iulie, când majoritatea PSD-ALDE a introdus mai multe amendamente pe ultima sută de metri, care au schimbat forma în care actul trecuse de Senat.Legea a fost retrimisă Parlamentului de Klaus Iohannis în august și de atunci partidele politice, în special PSD și ALDE, s-au contrat pe anumite aspecte, precum protecția investitorilor, cum se împart riscurile exploatării, dar și chestiuni precum regimul plajelor sau zone de protecție în cazul în care sunt descoperiri arheologice.

Printre amendamentele aduse se numără și o prevedere conform căreia redevențele, cotele procentuale și cantitățile aferente acestor cote să rămână neschimbate pe durata de valabilitate a acordului petrolier.