Noul model de document strategic al UE a fost prezentat oficial miniștrilor de externe ai Uniunii în noiembrie anul trecut, cu mult timp înainte ca Rusia să invadeze Ucraina. Proiectul final ar trebui adoptat de liderii europeni luna aceasta, în timpul Președinției franceze a Consiliului UE.

„Revenirea războiului în Europa, precum și schimbările geopolitice majore, ne provoacă capacitatea de a ne promova viziunea și de a ne apăra interesele”, se arată în noul draft, care are acum 41 de pagini (față de 34 înainte).

„Mediul de securitate mai ostil ne cere să facem un salt uriaș înainte și să ne creștem capacitatea și dorința de a acționa, să ne consolidăm reziliența și să asigurăm solidaritate și asistență reciprocă”, se arată în document.

Limbajul puterii

Draftul inițial a fost întâmpinat cu critici, deoarece amenințarea din partea Moscovei nu includea elemente specifice, precum amenințările militare, folosirea resurselor energetice ca armă în politica externă și atacurile hibride.

În plus, unele state membre est-europene au susținut că UE trebuie să joace un rol de securitate nu numai în Africa, dar mai ales în Vecinătatea Estică, dacă vrea să devină o forță geopolitică importantă.

Drept urmare, și din cauza tensiunilor în creștere, draftul prevede un sprijin mai puternic, inclusiv în materie de securitate și apărare, pentru partenerii săi estici

Noul proiect pune în evidență schimbarea de limbaj și strategie pe care UE le-a abordat după ce Rusia a invadat Ucraina pe 24 februarie, subliniind că blocul este „mai unit ca niciodată”.

„Ne angajăm să apărăm ordinea europeană de securitate”, se arată în proiect.

„Când liderii UE se vor întâlni săptămâna viitoare pentru un summit informal la Paris, aceștia ar urma să discute planul și să abordeze problema războiului continuu al Moscovei împotriva Ucrainei”.

Rusia, „în mijlocul scenei”

„Sprijinind Ucraina în confruntarea cu agresiunea militară a Rusiei, dăm dovadă de o hotărâre fără precedent de a restabili pacea în Europa, împreună cu aliații și partenerii noștri”, se arată în proiectul modificat.

Acesta condamnă acțiunile Moscovei ca fiind „neprovocate și nejustificate”, făcând referire în mod explicit la agresiunea militară a Rusiei în Georgia în 2008, la anexarea ilegală a Crimeei în 2014 și la sprijinul acordat grupărilor separatiste armate din regiunea separatistă Donbas a Ucrainei.

Aceste acțiuni arată că „guvernul rus încearcă în mod activ să restabilească și să extindă așa-numitele sfere de influență”.

Documentul susține că Rusia „arată disponibilitatea de a folosi forța militară la cel mai înalt nivel, indiferent de considerente juridice sau umanitare, combinate cu tactici hibride, atacuri cibernetice și manipulare, constrângere energetică și o retorică nucleară agresivă”.

Draftul se referă acum și la „principiile de bază pe care se construiește securitatea europeană, consacrate în Carta ONU și documentele fondatoare ale OSCE, inclusiv Actul final de la Helsinki și Carta de la Paris”.

Aceste documente legale – care se concentrează pe integritatea teritorială a statelor și a granițelor, abținerea de la amenințarea sau utilizarea forței și libertatea țărilor de a-și alege sau de a-și schimba aranjamentele de securitate – au fost toate încălcate de Rusia în cazul Ucrainei.

„Aceste principii nu sunt nici negociabile, nici supuse revizuirii sau reinterpretarii”, subliniază documentul.

Mai mult decât atât, firul roșu al schimbărilor subliniază acum „unitatea” și „solidaritatea” în relațiile UE cu partenerii și țările din G7, NATO și ONU.

„În acest context, parteneriatul nostru strategic cu NATO și apărarea colectivă pe care aceasta o oferă aliaților sunt mai importante ca niciodată pentru securitatea noastră euro-atlantică”, se arată în proiect.

De asemenea, se face referire la „alte zone precum Libia, Siria, Republica Centrafricană și Mali, unde Rusia folosește crizele într-un mod oportunist, inclusiv prin utilizarea dezinformarii și a mercenarilor, cum ar fi grupul Wagner”.