Așa-zisa administrație de la Tiraspol e deranjată de faptul că R. Moldova a depus cererea de aderare la UE.

Rusia utilizează bombe cu fragmentare în Ucraina, a declarat vineri secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg. 

Anterior, organizația neguvernamentală Human Rights Watch (HRW) a anunțat că armata rusă a utilizat la Harkiv muniții cu fragmentare.

Utilizarea lor este interzisă prin convenția de la Oslo din 2008, dar Moscova nu a semnat-o.

+++

NATO nu va impune o zonă de excludere aeriană deasupra Ucrainei și nici nu va trimite trupe, a spus Stoltenberg, promițând Kievului alte forme de sprijin.  

„Cerem președintelui Putin să oprească imediat acest război, să-și retragă necondiționat toate forțele și să se angajeze acum într-o diplomație autentică'', a spus Stoltenberg, la  conferința de presă după întâlnirea cu miniștrii de externe ai statelor membre.

„Înțelegem situația disperată, dar considerăm în același timp că, dacă facem aceasta (crearea unei zone de excludere aeriană - n.r.), vom ajunge la ceva care ar conduce la un război total în Europa, care ar implica mai multe țări'', a mai spus el.

+++

Separatiștii de la Tiraspol au solicitat Chișinăului inițierea unui dialog cu Transnistria „în scopul unei reglementări civilizate definitive a relațiilor, bazate pe existența pașnică, de bună vecinătate a două state independente prin semnarea unui acord interstatal cuprinzător”, relatează deschide.md.

Anunțul vine ca urmare a deciziei Chișinăului de a depune cererea de aderare la Uniunea Europeană.

Potrivit administrației de la Tiraspol, depunerea cererii de aderare a avut loc fără a ține cont de opinia regiunii transnistrene, dar și în afara cadrului consultărilor.

„În timp ce ignorarea completă a discuției acestei probleme în formatele de negociere existente, inclusiv platforma internațională a «Conferinței Permanente», pune capăt procesului de soluționare, care necesită formalizare juridică internațională urgentă. Decizia autorităților moldovenești înseamnă disponibilitatea de a transfera suveranitatea Republicii Moldova către organele supranaționale de la Bruxelles și trecerea la dezvoltarea militaro-politică și economică finală a teritoriului Republicii Moldova de către Occident”, se arată într-un comunicat al așa-zisului minister de externe de la Tiraspol.

Separatiștii au solicitat „părții moldovenești” să inițieze un dialog cu Transnistria „în scopul unei reglementări civilizate definitive a relațiilor bazate pe existența pașnică, de bună vecinătate a două state independente prin semnarea unui acord interstatal cuprinzător”.

„Facem apel la Națiunile Unite, la OSCE, la mediatori și observatori în procesul de negociere, la comunitatea internațională în ansamblu cu cererea de a recunoaște realitatea care există de mai bine de treizeci de ani sub forma transnistrenilor. Republica Moldova, să asigure respectarea dreptului poporului transnistrean la autodeterminare și să stabilească relații diplomatice cu Transnistria”, susțin separatiștii.

+++

La Bruxelles, la reuniunea extraordinară a miniștrilor de externe din statele membre NATO, ministrul român de externe a accentuat că este necesară regândirea fundamentală a conceptului, structurii și elementelor constitutive ale posturii NATO pe Flancul Estic, având în vedere că circumstanțele actuale sunt substanțial diferite față de momentul în care a fost proiectată actuala abordare privind Flancul Estic. 

La reuniune au mai luat parte miniștrii de externe ai Suediei și Finlandei, precum și Înaltul reprezentant al UE pentru afaceri externe și politica de securitate, Josep Borrell.

Discuțiile s-au concentrat pe agresiunea militară a Rusiei împotriva Ucrainei, impactul acestei crize asupra securității în Vecinătatea Estică a Alianței, în special asupra regiunii Mării Negre, și la nivel european și euroatlantic, precum și pe acțiunile de răspuns ale Alianței Nord-Atlantice, cu accent pe măsurile privind consolidarea posturii de descurajare și apărare pe Flancul Estic.

Ministrul afacerilor externe a arătat  că este necesar să se aibă în vedere prezența forțelor armate și echipamentelor militare ale Rusiei în Ucraina și în Belarus, față de momentul ocupării ilegale a Crimeii, în 2014.

Șeful diplomației române a reiterat necesitatea consolidării semnificative cel puțin pe termen mediu a posturii de descurajare și apărare pe Flancul Estic, în special la Marea Neagră, prin dislocarea de forțe aliate și a pledat, din nou, pentru constituirea accelerată a Grupului de Luptă din România, potrivit MAE.

+++

Un incendiu a izbucnit vineri la centrala nucleară Energodar din regiunea Zaporijie, sud-estul Ucrainei, după ce forțele ruse au tras asupra uzinei, potrivit primarului orașului, Dmitri Orlov.

Echipele de intervenție ucrainene au stins un incendiu. Rușii au încercat să dea vina pe ucraineni, acuzându-i că au încercat să saboteze centrala, care ar fi deja sub controlul rușilor. 

Grossi și-a exprimat convingerea că proiectilul care a lovit centrala este rusesc, relatează Reuters.


+++

România s-a alăturat unui grup de 44 de state participante OSCE pentru activarea Mecanismului OSCE de la Moscova pentru evaluarea impactului asupra drepturilor omului și situației umanitare cauzat de agresiunea Federației Ruse asupra Ucrainei, informează MAE.

Invocarea acestui mecanism facilitează trimiterea unei misiuni de experți de evaluare în teren (fact finding), care să colecteze date pentru documentarea unor posibile crime de război, crime împotriva umanității și încălcări ale dreptului internațional, dreptului umanitar internațional și angajamentelor OSCE pe teritoriul Ucrainei.

Decizia României de a susține acest demers continuă eforturile țării noastre pentru condamnarea fermă a agresiunii militare a Federației Ruse împotriva Ucrainei, precum și în sprijinul suveranității și integrității teritoriale ale Ucrainei în granițele recunoscute internațional.

În cadrul Consiliului Permanent al Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) din 3 martie a.c., un număr de 45 de state,  printre care și România, au informat că au invocat art. 12 al Documentului de la Moscova al Conferinței pe Dimensiunea Umană a OSCE, cunoscut sub numele de Mecanismul Moscova, pentru a trimite o misiune de experți în Ucraina, care să investigheze posibile încălcări ale drepturilor omului și ale dreptului internațional umanitar, precum și posibile cazuri de crime de război și de crime împotriva umanității.

Activarea Mecanismului Moscova prevede formarea unei misiuni de experți independenți cu sarcina de a investiga aspectele ce țin de nerespectarea angajamentelor asumate de un stat membru al OSCE, pe dimensiunea umană. 

INFOGRAFIC Strategia de combatere a radicalizării

Mai mult pe EurActiv »