Liderii UE și-au repetat angajamentele față de Ucraina, dar nu au ajuns la un acord asupra unor noi sancțiuni dureroase împotriva Rusiei sau a unei soluții pentru a acorda rapid Kievului statutul de candidat la UE, relatează EURACTIV.com.

În declarația lor comună de la sfârșitul primei zile lungi de summit, liderii UE au declarat că „Uniunea Europeană este alături de Ucraina și de poporul său, iar Consiliul European reafirmă Declarația de la Versailles, recunoscând aspirațiile europene și alegerea europeană a Ucrainei, așa cum se precizează în Acordul de Asociere”.

La 11 martie, la Versailles, liderii UE au solicitat Comisiei Europene să pregătească un aviz cu privire la candidatura Ucrainei la aderarea la Uniune, după ce „au recunoscut aspirațiile europene și alegerea europeană a Ucrainei”.

Emiterea unui aviz este un proces îndelungat care poate dura săptămâni sau chiar luni, urmat de un proces și mai lung și, totodată, incert de aderare la blocul comunitar.

Statele membre est-europene, în special Polonia, Slovacia, Țările Baltice și Slovenia, și-au intensificat presiunile asupra liderilor europeni mai reticenți față de noi sancțiuni și au cerut accelerarea procesului de aderare pentru Ucraina.

Liderii UE au promis, de asemenea, un sprijin mai practic Ucrainei și au condamnat din nou Rusia, cerându-i încetarea războiului.

„Uniunea Europeană va continua să ofere sprijin coordonat politic, financiar, material și umanitar”, au mai spus aceștia, angajându-se să creeze un „Fond fiduciar de solidaritate cu Ucraina” și să lucreze cu partenerii internaționali pentru a strânge bani „pentru reconstrucția unei Ucraine democratice”, după încheierea războiului.

Cu toate acestea, este puțin probabil ca Ucraina să fie mulțumită de rezultatul summit-ului.

Discursul lui Zelenski

După un discurs la reuniunea NATO, Volodimir Zelenski s-a adresat și liderilor UE, mulțumind pentru unitatea și sprijinul UE pentru Ucraina, dar a mai spus că Uniunea a întârziat să impună următoarea rundă de sancțiuni.

El le-a prezentat argumentele în favoarea aderării țării sale la UE, prezentând lupta Ucrainei împotriva Rusiei ca o ciocnire de valori.

Președintele ucrainean s-a adresat fiecărui stat membru în parte.

„Lituania este cu noi. Letonia este cu noi. Estonia este cu noi. Polonia este cu noi. Franța, Emmanuel (Macron), cred cu adevărat că vei fi alături de noi. Slovenia este cu noi. Slovacia, cu noi. Cehia este cu noi.România știe ce este demnitatea, așa că va fi alături de noi în momentul crucial ... Țările de Jos sunt raționale, așa că haideți să găsim un limbaj comun”, a spus el, enumerând fiecare stat membru.

Singurele cuvinte mai dure i-au fost adresate premierului ungar Viktor Orban.

„Am fost la Budapesta. Iubesc orașul vostru. Am fost de multe ori, foarte frumos. Un oraș foarte ospitalier. Și oamenii, la fel. Ați avut momente tragice în istorie. Am văzut Memorialul vostru pe malul Dunării. Despre crime în masă. Am fost acolo cu familia mea. Ascultă, Viktor, știi ce se întâmplă în Mariupol? Te rog, dacă poți, du-te la memorialul vostru. Uită-te la acei pantofi. Și vei vedea cum crimele în masă se pot întâmpla din nou în zilele noastre.Și asta face Rusia acum. Aceiași pantofi. În Mariupol, sunt aceiași oameni. Adulți și copii. Bunici. Și sunt cu miile. Și aceste mii nu mai sunt”.

Ungaria și Bulgaria sunt singurele două state membre UE care nu au trimis arme în Ucraina.

În timp ce Bulgaria este reticentă să trimită ajutor militar din motive istorice, Orbán este considerat a fi cel mai apropiat aliat al președintelui rus Vladimir Putin dintre liderii UE.

Potrivit unui oficial UE aflat în sală, Michel a reacționat în numele statelor membre.

Pe masa NATO se află propuneri „periculoase” cu privire la Ucraina

Prim-ministrul ungar Viktor Orban a declarat că „pe masa NATO” se află ”propuneri periculoase” în ce privește răspunsul la războiul din Ucraina, transmite MTI, preluată de Agerpres.

„NATO este o alianță de apărare. Suntem capabili să ne protejăm reciproc - de fapt, este datoria noastră să o facem - , dar nu este misiunea NATO să se implice într-o operațiune militară în afara teritoriului său”, a spus premierul ungar, după o discuție avută luni cu președintele Consiliului European, Charles Michel.

Referitor la livrările energetice din Rusia, Orban a afirmat că problema „a fost rezolvată acum zece zile - cel puțin pentru o perioadă de zece zile -”, când Ungaria a spus clar că nu dorește ca sancțiunile împotriva Rusiei să fie extinse la importurile de petrol și gaze întrucât aceasta ar însemna „o povară disproporționată și aproape insuportabilă asupra Ungariei și a altor țări din UE”.

„Ne-ar afecta pe noi mai mult decât ar afecta Rusia, ținta sancțiunilor”, a explicat Viktor Orban, precizând că Ungaria se va alătura cu siguranță altor state în a se opune sancțiunilor împotriva importurilor energetice din Rusia.

„Războaiele nu sunt purtate pentru noi și nici nu sunt în interesul nostru”, le-a transmis recent Orban susținătorilor său, la un miting al Fidesz. „Uneori vor vrea să ne împingă în față unii, alteori ceilalți. Când obiectivele lor o cer, ne sacrifică”, a spus Orban.

El a făcut cu puțin timp înainte de declanșarea războiului o vizită la Moscova pentru a negocia un contract mai avantajos cu Gazprom.

Răspunsul lui Orban

Președintele Ucrainei i-a cerut lui Viktor Orban să voteze extinderea sancțiunilor asupra sectorului energetic rusesc și să permită tranzitul armelor prin Ungaria. Ambele cereri au fost refuzate, a anunțat vineri purtătorul său de cuvânt Bertalan Havasi, relatează MTI.

Bertalan Havasi a spus că Viktor Orban a respins aceste cereri deoarece „contravin intereselor Ungariei".