Românii care au ieșit în stradă pentru a protesta față de OUG 13 dată de Dragnea, Grindeanu și Iordache trebuie să se fi simțit ca și cum au primit un pumn în față atunci când l-au auzit pe liberalul Cristian Țăgârlaș explicând relaxat cum pragul de 250.000 de lei e mai mare decât cel din hulita OUG 13, deoarece prețurile au crescut. Că a fost stabilit într-o ședință în format restrâns a coaliției de guvernare și a fost trimis la Parlament de nu se știe cine, sunt deja detalii.

Cum CCR a cerut un prag care să nu fie modic pentru abuzul în serviciu, era necesară modificarea legii în acest sens. Dar Ministerul justiției nu a venit cu o sumă, lăsând greaua sarcină parlamentarilor.

Potrivit unor surse liberale citate de G4Media, propunerea de a impune un prag chiar mai mare, de 100.000 de euro, pentru ca abuzul în serviciu să fie considerat infracțiune ar fi venit din partea liderului UDMR, Kelemen Hunor, susținut de Marian Neacșu și Robert Cazanciuc (PSD). Liderul UDMR neagă însă că ar fi susținut un prag de 100.000 de euro și arată cu degetul către ministrul justiției, Cătălin Predoiu.

Nici parlamentarii din Comisia juridică a Senatului nu-și asumă vreo responsabilitate, ei votând ce-au primit "în plic".

Potrivit unor surse din Guvern, amendamentul a fost, totuși, elaborat la nivelul Ministerului justiției, dar nu a fost asumat instituțional.

La pragul de 250.000 lei pentru incriminarea abuzului în serviciu s-a ajuns pentru că nu a existat un reper, a susținut astăzi la Digi24 ministrul justiției, Cătălin Predoiu. 

"Singura indicație orientativă a fost în alte reglementări care există în prezent, în zona de legislație penal-fiscală, unde în zona de infracțiuni privind evaziunea fiscală, de exemplu, sunt valori comparative, ba chiar praguri mai mari”, a explicat el.

Totuși, miercuri seara, Ministerul justiției a propus un prag semnificativ redus - 9.000 de lei.

Altfel, Cătălin Predoiu n-a schițat nicio scuză pentru "mizeria fără seamăn", cum a caracterizat ce s-a întâmplat ieri eurodeputatul Rareș Bogdan, care nu e la prima critică la adresa propriului partid. De data asta mult mai dur și pe bună dreptate.

"Vom muri politic în liniște, dacă continuăm așa! Unii au scris, iar soldățeii de teracotă au executat. Răul a fost făcut. La Bruxelles s-au aprins beculețele roșii, din nou. Societatea Civilă și Presa au reacționat nervos și corect, înspăimântați pe bună dreptate", a scris pe Facebook Rareș Bogdan, simțind groapa în care liberalii s-au aruncat singuri. 

"Aștept în continuare să scoată capul de la cutie adevărații promotori si inițiatori, să își ceară scuze sau pur și simplu să își explice demersul. Și încă ceva: pentru un om de rând, simplu, cu resurse modeste de existență, pragul de 9000 lei este mare! Foarte mare. Nesimțit de mare. Adică abuzul care produce o pagubă de 8999 lei nu mai este abuz?", a mai spus el.

Capcanele legii

Modificările propuse pot ascunde însă și alte lucruri la fel de grave.

Spre exemplu, o prevedere nouă introdusă este cea privind comiterea abuzului în serviciu "cu știință".

Noțiunea nu există în forma actuală a Codului penal. Șmecheria introducerii celor două cuvinte este simplă: în prezent, un funcționar public putea fi anchetat indiferent dacă comitea abuzul în serviciu intenționat sau din greșeală.

Prin modificarea adoptată în Senat, același funcționar, luat la întrebări de procurori, poate invoca faptul că nu a știut ce face. A comis fapta "fără știință", o mențiune care devine dintr-o dată salvatoare, arată surse din Justiție consultate de PRESShub.

 "Vătămare gravă" e o altă formulare inexistentă în Codul penal, astfel că va lăsa loc de noi interpretări ale legii.

"Pot apărea diferite opinii - un procuror apreciază că o anumită faptă a produs vătămare gravă, altul va aprecia că nu a existat o vătămare gravă. Aceeași situație va fi și în instanță.Dacă va rămâne așa, va fi sancționată penal doar vătămarea gravă. Cum dovedești vătămarea gravă, ce faptă ar trebui să fie ca să se considere vătămare gravă?", a explicat pentru HotNews.ro fostul șef al DNA Crin Bologa.

Procurorul consideră că o astfel de prevedere ar însemna o reducere și mai mare a impactului abuzului în serviciu și încă o dezincriminare parțială a abuzului în serviciu.

Liniște la Cotroceni

În 2017, Klaus Iohannis critica pragul de 200.000 de lei din OUG 13: "Cred că nici nu este bine să se stabilească un prag și nici nu cred că este posibil să se stabilească un prag. În definitiv, abuzul în serviciu ori s-a comis, ori nu s-a comis. Ori, dacă s-a comis, judecătorul cu siguranță va putea să evalueze și ce trebuie să conțină sancțiunea respectivă. După părerea mea introducerea unui prag, indiferent cum s-ar calcula, ar fi arbitrară și nu cred ca ar ajuta", spunea atunci președintele.

Acum e liniște la Cotroceni, iar societatea e amorțită. Și, oricum, vin Paștele, zilele libere de 1 Mai, Rusalii, 1 Iunie, apoi vine vara. Cine are timp să apere democrația de atacurile coaliției de guvernare?