Prima dezbatere a campaniei prezidențiale din 2024, din Statele Unite, va avea loc miercurea viitoare (23 august) la Milwaukee, în statul Wisconsin, reunind opt precandidați republicani. Sau 7, dacă Donald Trump, liderul favorit în sondaje, nu își va face apariția.

În aceeași săptămână, Trump are un termen pentru o altă întâlnire programată, cea cu justiția din Atlanta, Georgia, unde tocmai a fost inculpat pentru tentativa de fraudare a alegerilor în detrimentul lui Joe Biden în acest stat.

Dezbaterea prezidențială americană, al cărei format modern a fost stabilit de televiziunea analogică, a devenit un instrument inutil în era digitală. E teatru pur sau, în funcție de candidați, circ, comentează din New York editorialista publicației braziliene Folha Online.

Dezbaterile nu-i informează pe alegători despre probleme politice cruciale pentru viața lor; sunt ținute minte pentru gafe, pentru momente comice sau de agresivitate, adaptate pentru mass-media care vânează like-uri; si, pentru că sunt moderate de prezentatori și de reporteri generaliști, obsedați de politică, aduc un deserviciu cauzei informării necesare pentru viața civică.

Nu întâmplător problemele urgente care necesită cultură științifică, precum mediul, joacă un rol ridicol în agenda ziariștilor moderatori. Publicul live la dezbateri, indiferent de restricțiile impuse aplauzelor sau huiduielilor, contribuie la atmosfera de circ.

Într-o epocă de polarizare extremă și de dispreț față de informațiile transmise prin jurnalism, publicul care asistă la dezbateri este deja legat de opinii formate și în căutarea candidatului care să-i confirme convingerile, faptele să se ducă naibii.

Nu există nicio operațiune de verificare live a faptelor care să neutralizeze forța minciunilor intenționate care sunt normalizate de discursul politic din SUA.

Sondajele arată că dezbaterile prezidențiale rareori schimbă votul și, promovate ca evenimente importante în calendarul electoral, ajung să devină o distragere a atenției de la energiile politice negative.

Cum să dezbatem rațional cu un candidat care continuă să susțină că a câștigat alegerile din 2020 și că Joe Biden este un impostor instalat la Casa Albă? Și cum să dezbatem, în acest sistem bipartid, cu candidații unui partid care încă neagă tentativa de lovitură de stat din 6 ianuarie 2021?

Dezbaterea care a influențat, poate, cel mai mult istoria alegerilor din SUA anunța deja problemele formatului. În septembrie 1960, veteranul republican Richard Nixon s-a confruntat cu democratul novice John Fitzgerald Kennedy. Cei care au ascultat confruntarea la radio au crezut că Nixon a câștigat ca urmare a consistenței argumentelor. Cei care au urmărit la televizor, în alb-negru, i-au acordat victoria relaxatului și chipeșului Kennedy asupra unui Nixon stresat, care transpira abundent.

Democrația necesită dezbatere, nu propagandă. Sunt puține experiențe civice mai satisfăcătoare decât să asiști, în direct, la o dezbatere de idei care îți pot schimba destinul. Dar SUA trec printr-o etapă de incriminare a ideilor. Cărți interzise, ​​profesori de școli publice persecutați și o influență a evanghelicilor albi în cadrul celor trei Puteri.

Un (o) specialist(ă) în domeniul climei care chestionează candidații negaționiști ar avea mai multă putere de a informa alegătorii. Un (o) economist(ă) care chestionează candidații xenofobi, care mint în legătură cu invazia imigranților la granița cu Mexicul, ar putea explica lipsa reală a unor categorii de lucrători care afectează productivitatea din SUA.

Câtă vreme o nouă generație, mai puțin coruptă, nu se va înscrie în procesul electoral, dezbaterile vor continua să dezinformeze alegerea crucială a președinților americani, conchide Lucia Guimaraes. 

Sursa: RADOR