Dialogul social european este o componenta unica si indispensabila a modelului social european, cu o baza clar definita in tratatul C.E.. Acesta se refera la discutiile, consultarile, negocierile si asocierile intreprinse de organizatiile sociale partenere, reprezentand cele doua laturi ale industriei (patronatele si sindicatele). Ciprian Dragomir

Conceptul de “dialog social” reflecta trecerea de la o cultura de conflict la o cultura de parteneriat si luare in considerare a intereselor comune ale partenerilor sociali implicati in cadrul unui proces mai larg de “concertare sociala”.

Conform definitiei propuse de Organizatia Internationala a Muncii (OIM), dialogul social este un act voluntar de informare, consultare si negociere de acorduri sociale intre parteneri, precum si de negociere a contractelor colective de munca.

In conceptia adaptata la nivelul Uniunii Europene, dialogul social instituit prin Tratatul de la Roma, este procesul de informare si consultare continua intre organizatiile sindicale si patronale, cu scopul de a ajunge la intelegeri in ceea ce priveste controlul anumitor variabile economice si sociale, atat la nivel macroeconomic cat si microeconomic.

La nivel european, dialogul social ia doua forme principale: dialogul bipartite – intre angajatorii si organizatiile sindicale europene, si dialogul tripartite - care implica interactiunea dintre partenerii sociali si autoritatile publice.

Dialogul social european s-a concretizat intr-o varietate de rezultate, incluzand adoptarea a peste 300 de texte comune de catre partenerii sociali europeni. Combinand valori sociale precum responsabilitatea, solidaritatea si participarea, dialogul social european completeaza practicile dialogului social national, existente in Statele Membre. Mai mult, el reprezinta modalitatea esentiala prin care partenerii sociali pot contribui la definirea standardelor sociale europene si joaca un rol important in conducerea Uniunii. Dialogul social la nivel european a obtinut o puternica recunoastere institutionala in Tratatul C.E. (articolele 138 si 139) si in concluziile unor intruniri cheie ale Consiliului European, notabile fiind cele de la Laeken si Barcelona.

Dialogul Social Bipartit, la nivel european, cunoscut de asemenea ca “Val Duchesse” (1985), imbraca forma consultatiilor dintre angajatori si sindicate la nivel european. Consistand in consultatii formale, schimburi de puncte de vedere si negocieri, dialogul social bilateral poate avea loc atat la nivel inter-industrial cat si sectorial. Rolul Comisiei este de a media si facilita discutiile. Consultatiile intre patronate si forta de munca la nivel european sunt clar prevazute in tratatul fondator al U.E. .

Mecanismul de aplicare a articolelor 138 si 139 din Tratatul European

Articolul 138 din Tratatul CE prevede obligativitatea consultarii intre partenerii sociali, din toate punctele de vedere ale politicilor sociale, prevazute in acelasi Tratat. Cum decurge procesul de comunicare? Inainte de depunerea propunerilor pentru noi politici legislative sociale, Comisia trebuie sa consulte sindicatele si angajatorii asupra directiilor de actiune ale UE. Daca apoi, Comisia considera actiunea recomandabila, trebuie consultati din nou reprezentantii salariatilor si ai angajatorilor in legatura cu continutul propunerii.

Dupa a doua etapa, partenerii sociali europeni pot informa Comisia ca doresc sa deschida negocierile si sa inceapa procesul prevazut in articolul urmatorul articol.

Articolul 139 se adreseaza negocierilor prin care partenerii sociali europeni pot ajunge la intelegeri in ceea ce priveste politica sociala. In acest mod, sindicatele si patronatele au oportunitatea de a incheia acorduri la nivel european. Durata negocierilor nu poate depasi noua luni, numai daca partenerii sociali europeni si Comisia decid, de comun acord, prelungirea lor. Orice intelegere incheiata de catre partenerii sociali europeni va fi in mod legal obligatorie, dupa implementare.

Implementarea putand fi realizata in doua moduri: fie partenerii sociali europeni solicita Consiliului sa adopte o decizie (in practica, aceasta este o directiva propusa de Comisie) astfel, intelegerea devine parte componenta a legii europene, fie, partenerii sociali fac propriile organizatii nationale membre, responsabile cu implementarea intelegerii conform cu procedurile si practicile nationale relevante.

Tripartitismul - principiu de baza al dialogului social

Tripartitismul este rezultatul transferarii principiului libertatii pluralismului si cooperarii in luarea deciziilor. El se aplica si raporturilor care exista intre autoritatile administratiei publice si reprezentantii angajatilor si angajatorilor. In absenta democratiei si a economiei de piata, acesta nu poate exista, deoarece permite exprimarea diferitelor interese si rezolvarea problemelor partilor prin consens, dupa proceduri acceptate de comun acord.

Edificarea unui sistem de relatii intre autoritatile administratiei publice si reprezentantii angajatilor si angajatorilor (guvern – sindicate – patronate ) este un proces de lunga durata si dificil in acelasi timp, dar care include organizatiile salariatilor si ale patronilor in procesul consultarii in actul de luare a deciziilor, ceea ce duce in mod clar la descresterea puterii si dimensiunii conflictelor, de altfel inevitabile si normale intr-o economie de piata.

O cerinta expresa a principiului tripartitismului este ca partile (guvern – sindicate – patronate) sa fie distincte, independente si pregatite de cooperare, dar si destul de puternice, reprezentative pentru a-si indeplini functiile in mod eficient.

Instrumentele de dialog social bazate pe principiul tripartitismului au fost institutionalizate, in mod formal sau informational, fie pe baza legala, fie pe baza de acorduri si conventii, contribuind la concertarea dialogului social, trasatura esentiala a democratiei economice si sociale.

Consiliul Economic si Social, comisiile de dialog social, comitetele consultative, denumite mecanisme consultative, au puncte comune in ceea ce priveste compunerea, competentele, organizarea si functionarea, reprezentand mijloacele de dialog dintre organizatiile sindicale, patronale si Guvern.

Structuri ale dialogului social tripartit

Consiliul Economic si Social, este institutia publica de interes national, tripartita, autonoma, infiintat prin Legea nr. 109/1997, constituita in scopul realizarii dialogului social la nivel national dintre patronat, sindicate si Guvern si a climatului de pace sociala.

Consiliul Economic si Social este consultat obligatoriu de catre initiatorii proiectelor de acte normative si ai proiectelor de programe si strategii nematerializate in proiecte de acte normative, din domeniul sau de competenta. Rezultatul acestei consultari se concretizeaza in avize la proiectele de acte normative si la proiectele de programe si strategii.

Prin H.G. nr. 369/2009, in cadrul ministerelor si al altor institutii publice, precum si la nivelul judetelor si al municipiului Bucuresti s-au constituit si functioneaza comisii de dialog social, formate din reprezentantii administratiei publice centrale si locale, reprezentantii organizatiilor patronale reprezentative la nivel national si reprezentantii organizatiilor sindicale, la fel, reprezentative la nivel national.

In cadrul comisiilor, de la ministere si alte autoritati centrale, partenerii sociali reprezentativi la nivel national, atat sindicate cat si patronate, isi desemneaza reprezentanti pentru dezbaterea actelor normative, programe si strategii, initiate la nivelul ministerului. Punctele de vedere ale partenerilor, exprimate in dezbaterea actelor normative sunt consemnate intr-un document de pozitie care insoteste actul normativ, pe tot procesul legislativ.

Atat comisiile de dialog social judetene, cat si cele constituite la nivelul ministerelor, transmit periodic rapoarte de activitate catre Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale (MMFPS), pentru a permite identificarea problemelor aparute, precum si formularea unor solutii, atat administrative, cat si rezultate prin consultarea partenerilor. Conform H.G. nr. 369/2009, elaborarea unitara a politicilor nationale in domeniul dialogului social si coordonarea metodologica a comisiilor de dialog social, se asigura de catre Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale.

Se poate constata, din cele prezentate, ca sistemul integrat al dialogului social institutionalizat din Romania este structurat functional, prezentand un grad ridicat de adaptare la satisfacerea partenerilor sociali, la toate nivelele. Astfel, revenind la definitiile teoretice de la inceputul articolului, in completare, dialogul social, este o forma a comunicarii institutionalizare, deosebit de necesar.

Eficienta sistemului este data de competenta si capacitatea de expertiza ridicata a partenerilor sociali, a caror deschidere catre utilizarea mecanismelor de dialog social este certificata prin participarea in structuri, procese de negociere si acorduri semnate.

Realizarea acestui sistem integrat national s-a bazat pe experienta si bunele practici acumulate la nivel international, precum si pe asistenta din partea Organizatiei Internationale a Muncii, a structurilor UE si a statelor membre, adaptate la conditiile specifice si necesitatile din Romania.

Textul de mai sus reprezinta un fragment dintr-o analiza pe tema comunicarii europene. Analiza integrala a fost publicata in cartea "Dilemele comunicarii UE" (autor: Dan Luca), aparuta la Bruxelles  pe 18 noiembrie 2009, care cuprinde o serie de contributii externe, venite din partea unor romani cu activitati in domeniul afacerilor europene, care isi desfasoara activitatea la Bruxelles, Londra, Washington D.C, Bucuresti, Cluj.

Ciprian Dragomir - autorul cartii "Sindicatele in cadrul Dialogului Social", este cosilier sef serviciu la Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale - Directia pentru coordonarea, monitorizarea si metodologia Comisiilor de Dialog Social. A fost consilier sef serviciu la Cancelaria Primului Ministru - Departamentul pentru Dialog Social, sef Departament Organizare la Confederatia Nationala a Sindicatelor Libere din Romania FRATIA, consilier pe probleme de comunicare si organizare la Federatia Sindicatelor Libere Independente PETROM si inspector de specialitate la Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei - Departamentul pentru Munca in Strainatate.