De la "whatever it takes" pronunțat de Draghi la "whatever the hell they want" pronunțat de Trump pentru a lăsa NATO la cheremul Kremlinului: atunci când istoricii viitorului vor analiza sfârșitul secolului american și începutul incert al unei noi ere, nu vor putea să nu reflecteze în primul rând asupra revoluției limbajului prezidențial, remarcă publicația italiană Corriere della Sera.

Șeful Guvernului SUA este și comandant șef al Forțelor Armate, în special al Marinei Militare sub protecția căreia a fost construită globalizarea postbelică (mulți occidentali tind să uite acest lucru, rebelii houthi - nu).

Era inevitabil ca primele strigăte ale lumii post-americane să se producă în contextul unei anumite confuzii. Dar, dacă democrații - mai întâi profesorul Obama, acum expertul de 50 de ani în comploturile de la Washington, Biden - caută modalități mai argumentate de a ușura angajamentul american în lume, Trump nu are îndoieli.

Cine în NATO (și în mod obiectiv sunt multe 20 de țări din 31) nu investește cel puțin 2% în cheltuielile militare este un "delincvent", a explicat Trump la un miting electoral în Carolina de Sud, înlocuind diplomația cu o interpretare grosolană a NATO: cei care plătesc pentru protecție sunt apărăți, iar ceilalți - nu.

Pentru că Trump - până acum primul și singurul președinte care nu are nici experiență politică, nici militară - a adus la Casa Albă logica și limbajul celor două profesii istorice ale sale, dezvoltator imobiliar în New York și personajul de reality TV.

Așadar, cuvintele diplomației - un râu luxuriant, de pe podium și pe rețeaua sa de socializare Truth -  se transformă în mijlocul hohotelor mulțimii - fizice și digitale - în alamă, izolaționismul devenind principala strategie a politicii externe (cei mai mulți nu au uitat că, încă din 2016, Trump a reînviat sloganul "America First", discreditat în anii '30 de Lindbergh și numeroși americani pro-germani).

"Nu cu mult timp în urmă - scria politologul republican Tom Nichols în The Atlantic - mulți americani și mai ales republicani ar fi considerat un om cu ideile lui Trump un fanatic animat de ura pentru America, un nebun".

Dar Partidul Republican din trecut a fost preluat de Trump cu oamenii lui "MAGA" (Make America Great Again), care sunt îngroziți de NATO.

Un popor care a înlocuit acum vechile pălării roșii cu altele albe "Ultra MAGA" într-o goană capricioasă către extremism și i-a înlocuit pe dușmanii de ieri (Rusia, China, Iran) cu mass-media, cu numeroșii magistrați care îl anchetează pe Trump și cum a descris el cu majuscule pe Truth, cu "Deep State", cu comuniștii, marxiștii, fasciștii, politicienii infectați și mass-media plină de știri false, acești tirani și răufăcători" pe care, în urmă cu câteva săptămâni, alarmându-i pe cei familiarizați cu istoria secolul al XX-lea, i-a definit drept "paraziți de eradicat".

Este un război de eliberare, iar tonurile sunt apocaliptice: "Bătălia noastră finală cu voi alături de mine".

Ajutoare pentru țările în curs de dezvoltare? "Le voi anula, de acum înainte doar împrumuturi subvenționate".

Ura față de NATO - care pentru un moment i-a înlocuit pe mexicani din postura de bau bau ai poporului Trumpian - este ilustrată în cartea lui Paolo Valentino - "The Age of Merkel (Marsilio)" -, care dedică un capitol insultelor adresate cancelarului de atunci. "Îmi datorezi mii de miliarde de dolari, Germania fură", i-a spus el în momentul în care a primit-o în Biroul Oval - "bullshit", prostii, contrare statisticilor.

La reuniunea G7 de la La Malbaie, Canada, după ce a propus readmiterea Rusiei (exclusă după anexarea Crimeii) a refuzat să semneze declarația finală și apoi a aruncat pe masă două bomboane cu gust de fructe, spunând: "Angela, nu spune că nu ți-am dat niciodată nimic".

Sursa: RADOR RADIO ROMÂNIA