Politologul francez Dominique Reynié spune că democrațiile din Europa s-ar putea confrunta cu crize interne care le-ar putea pune în pericol.

Dominique Reynié (Rodez, Franța, 1960) și-a petrecut o viață dedicată studierii sistemului democratic și a riscurilor care planează asupra acestuia. Profesor la prestigiosul Institut de Studii Politice din Paris (Sciences Po), el conduce, de asemenea, think tank Foundation for Political Inovation și a scris numeroase cărți și lucrări de cercetare. El a vizitat recent Barcelona pentru a susține o conferință despre riscul populist din Franța la Institut de Ciències Pítiques i Socials (ICPS), ocazie cu care a acordat un interviu cotidianului El Periodico în care analizează principalele amenințări la adresa ordinii democratice.

Dominique Reynié atrage atenția asupra "riscului populist" în Franța din cauza prăbușirii partidelor politice tradiționale, precum Republicanii (dreapta) sau Partidul Socialist (stânga), dar și din cauza declinului macronismului.

"Inițial, Macron a ocupat parte din locul celorlalte două partide și a reușit să obțină funcționarea sistemului politic și a Guvernului, dar acum s-a terminat. Nu poate candida din nou și nu și-a ales încă un succesor. Nu există, așadar, nicio formațiune politică moderată de dreapta, stânga sau centru care să aibă puterea de a se opune ascensiunii populismului în Franța în cele două versiuni ale sale, versiunea de stânga a lui Jean-Luc Mélenchon și versiunea de dreapta a Marinei Le Pen. Aceasta din urmă este astăzi cea mai puternică. Ea a fost candidată de trei ori și a fost prezentă de două ori la turul doi al alegerilor prezidențiale. În 2012 nu a reușit să treacă, în ciuda faptului că a avut aproape 18% din voturi. În 2017 a trecut în turul doi și a fost învinsă cu 34%, iar în 2022 a fost învinsă cu 42% din voturi. Tatăl său, Jean-Marie Le Pen, a obținut 20% împotriva lui Jacques Chirac în 2002. Creșterea este spectaculoasă. Și întrucât în ​​momentul de față nu există un partid tradițional reconstruit astăzi, este posibil să ne imaginăm o victorie pentru Marine Le Pen. Nu este ceva sigur, dar a devenit o ipoteză la care trebuie să ne gândim serios".

Politologul francez spune că populismul profită de toate formele de dereglare a vieții politice:

"Declinul partidelor și sindicatelor a avut consecințe. A fost unul dintre factorii care au contribuit la dezvoltarea vestelor galbene. Ei s-au organizat prin Facebook și sensuri giratorii, nu au vrut ca un partid să-i reprezinte sau vreo organizație să vorbească în numele lor. Cu vestele galbene, Franța s-a trezit cu o problemă de tip insurecțional. A fost un conflict foarte important și încă nu am înțeles cu adevărat în ce măsură. Și da, e clar că Marine Le Pen a fost cea care a beneficiat cel mai mult de pe urma acelui conflict, la fel ca acum cu fermierii. Partidele politice nu au văzut criza actuală venind și nici nu știu cum să o rezolve. Și nici Le Pen nu are soluția, dar beneficiază de nemulțumire. De fapt, există o legătură între fermieri și vestele galbene. Criza vestelor galbene a fost o Franță furioasă împotriva Parisului, a provinciilor, cea care are nevoie de mașină, cea a orașelor medii și mici, a ruralului. Majoritatea Franței. Un pic aceeași Franța cu cea a fermierilor".

În opinia sa, democrația funcționează din ce în ce mai rău și este din ce în ce mai fragilă: 

"Există cauze foarte profunde care sunt legate de tranziția istorică în care ne aflăm: globalizarea, îmbătrânirea democratică, transformarea radicală a spațiului public cu rețelele sociale,... și, de asemenea, factori majori precum imigrația și problemele de securitate interne, precum terorismul sau islamismul, care cântăresc mult în opiniile publice din lumea occidentală. Am observat schimbări foarte importante la nivel electoral în Europa începând cu 9/11/2001, este o schimbare reală în partide, în discursuri, în rezultatele electorale. Există, de asemenea, probleme economice și sociale fundamentale, cum ar fi fragilitatea lumii agricole, a muncitorului sau a sectorului terțiar. Concret, consider că există două tipuri de cauze: cele care afectează bunurile materiale, adică nivelul de trai, remunerația, puterea de cumpărare, îngrijirea, sănătatea, transportul...; iar pe de altă parte, cele ale patrimoniului imaterial, stilul de viață, dacă am impresia că trăiesc așa cum mi-aș dori, ca până acum, cu cultura mea, mediul meu. Și există un sentiment foarte puternic de deposedare. Populiștii care au succes, cei de dreapta, au fost primii care au înțeles că este necesar să se abordeze ambele domenii, nivelul de trai, așa cum făceau în mod tradițional partidele, în special cele de stânga, și stilul de viață, căruia nu i s-a acordat atenție".

Întrebat dacă, odată cu explozia inteligenței artificiale, se poate înrăutăți situația, Dominique Reynié spune că este o ipoteză de luat în considerare:

"Unii profesioniști, cum ar fi avocații, designerii, lucrătorii din sectoarele de marketing, educație sau publicație, vor fi eventual înlocuiți de mașini cu inteligență artificială. Acest lucru va provoca un sentiment de deposedare. De asemenea, va provoca teamă în rândul celor care sunt amenințați, creând noi tulburări, noi angoase în părți ale societății care anterior se simțeau protejate. Acești profesioniști aparțin unor categorii sociale satisfăcute, care locuiesc în metropolă, cu studii și joburi care îi interesează și care sunt mult mai bine plătite decât media. Sunt părți ale societății care susțin fenomenul democratic, care participă la alegeri, care votează pentru partide moderate. Dacă acești oameni sunt destabilizați, nu mai există grupuri care să susțină democrația. Sunt doar protestatari sau oameni care se îndepărtează; cei care protestează spunând «vreau să votez populist», «m-am săturat» sau «ești corupt», «ești incompetent», și mai sunt cei care protestează retrăgându-se și spunând «nu mai votez»".

Anul 2024 este unul "foarte complicat și periculos" cu atâtea alegeri importante în Europa și SUA:

"Sunt puteri despotice care vor încerca să complice puțin mai mult viața democrațiilor. Rusia, China, Turcia sau Iran încearcă să profite de această slăbire a Occidentului democratic".

Politologul francez nu crede că Sudul global reprezintă o amenințare pentru Occident, ci mai degrabă crizele interne:

"Sudul global încearcă să facă un bloc împotriva Occidentului, dar Occidentul nu vrea să facă un bloc împotriva Sudului global. Nu este ca în Războiul Rece, unde toată lumea a fost de acord că celălalt era adversarul. Pentru Occident, Sudul global nu este adversarul. În plus, în Sudul global există diferențe enorme și conflicte enorme. Pe de altă parte, ceea ce văd ca fiind cel mai important în 2024, și o vom vedea la sfârșitul anului, este posibilitatea unei mari slăbiri a lumii democratice din cauza unor crize interne foarte puternice. În Spania, din cauza chestiunii catalane, în Franța, pe lângă Marine Le Pen, în Germania, cu AFD și prețul energiei, în SUA, ar putea fi un fel de război civil dacă Trump este ales sau înfrânt... vom vedea. Peste tot sunt probleme foarte, foarte grave. Prin urmare, este posibil să se producă un colaps, o degradare foarte importantă a lumii democratice".

Întrebat cum va fi afectat viitorul UE de creșterea extremei drepte în sondajele pentru europarlamentarele din iunie, Dominique Reynié apreciază că partidele eurosceptice și eurocritice, în special în partea dreaptă, vor avea mult mai multe locuri în PE, dar întrebarea este dacă "vor reuși să formeze grupuri capabile să se alieze cu Partidul Popular European pentru a construi diferite majorități".

"Acum există Grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni al Giorgiei Meloni, unde se află Orbán sau Zemmour, dar Meloni este la putere în Italia și nu poate face nimic pentru că, dacă va face, Italia va plăti prețul pentru ca Europa să nu meargă bine. Și apoi mai este un grup, Identitate și Democrație, în care se află Marine Le Pen, Alternativa pentru Germania sau FPO austriac, care este un grup mai dur și va avea dificultăți în a se înțelege cu Meloni, iar, dacă se înțeleg, va fi destul de greu pentru ei să se înțeleagă cu PPE. În orice caz, este clar că Parlamentul European va fi mult mai la dreapta și că vom avea un alt mod de a guverna Europa. Dacă această nouă situație nu împiedică Europa să funcționeze, alegătorii se vor simți reprezentați. Dar, dacă o oprește să funcționeze, va fi o problemă pentru susținerea ideii de Europa, cetățenii pot spune că UE nu funcționează și trebuie să o abandonăm, și atunci va fi un dezastru".

Coșmarul Trump

Pentru Dominique Reynié ar fi "un coșmar" să câștige Donald Trump:

" Trump este un personaj din ce în ce mai dur în discursul său, din ce în ce mai amenințător și are din ce în ce mai multe dificultăți în justiție ... Anul acesta sunt mult mai puține înscrieri la vot la alegerile primare decât în ​​2016. Deci câștigă, dar pe o populație mult mai mică. De ce nu s-au înscris mai mulți? Cred că pentru că încep să-și facă griji pentru acest om extravagant, foarte violent și amenințător care spune că îl va sprijini pe Putin dacă va fi un război cu NATO. Vom vedea ce se întâmplă la alegerile prezidențiale. Americanii vor fi sfâșiați între un bărbat care pare prea bătrân și altul care pare prea periculos".

Sursa: RADOR RADIO ROMÂNIA