Planeta se pregătește pentru un nou El Niño, fenomen care are loc atunci când apele de suprafață mai calde din Oceanul Pacific perturbă clima lumii. În Brazilia, scăderea precipitațiilor în nord și în nord-est trage un semnal de alarmă, în special pentru Amazonia, care necesită un angajament mai intens din partea guvernului în domeniul prevenției.

Evenimentul natural se repetă la intervale neregulate, iar unele studii indică faptul că încălzirea globală îl poate face mai frecvent și mai intensă. Cert este că, atunci când se impune, ca de acum înainte, temperatura medie a atmosferei crește.

Revenirea lui El Niño neliniștește deoarece, deși nu a apărut în ultimii șase ani, perioada a generat șase dintre cei mai călduroși nouă ani în cadrul măsurătorilor începute în anul 1880 — toți producându-se după anul 2014.

În 2017 și 2018, a predominat forma La Niña, care răcește globul, dar nu în asemenea măsură încât să neutralizeze tendința pe termen lung.

Chiar înainte ca apariția sa să fie confirmată, Pământul se afla deja sub foc. În Canada, la propriu, cu incendii de pădure care au sufocat New York-ul cu fum și care au înghițit vegetația pe o suprafață echivalentă cu cea a statului Rio Grande do Norte.

În alte oceane se înregistrează, de asemenea, anomalii, care indică faptul că schimbări climatice mai amenințătoare pot fi în curs. Atlanticul de Nord este cu 1°C mai cald decât media din perioada 1981-2011. Gheața marină din jurul Antarcticii s-a retras la niveluri record.

Comunitatea internațională nu reușește să ajungă la un consens privind actualizarea obiectivelor Acordului de la Paris (2015). Următorul Summit (COP28) are loc peste cinci luni în Dubai, în epicentrul petrolier al emisiilor de carbon; nici măcar o agendă a viitoarei reuniuni nu a fost posibil să se finalizeze la întrunirea pregătitoare aflată în desfășurare la Bonn (Germania).

Arderea cărbunelui, a petrolului și a gazelor naturale ar trebui să scadă cu 6% pe an pentru a respecta limita de 1,5°C stabilită la Paris, dar nu există niciun semn în acest sens. Brazilia poate aduce o contribuție relevantă prin reducerea defrișărilor, sursa celei mai mari părți a poluării sale climatice.

Schimbarea din cadrul guvernului federal a modificat, cu siguranță, condițiile pentru aceasta, după dezmembrarea sistemului de prevenție și luptă sub Jair Bolsonaro (PL). Ibama (Institutul Brazilian pentru Mediul Înconjurător și pentru Resurse Naturale Regenerabile; n. trad.) a fost întărit, dar nu este sigur că va putea face față compoziției explozive a secetei provocate de El Niño și sectorului agrozootehnic în flăcări.

În 1998, un an de El Niño, numai în statul Roraima au ars 11.000 km² de vegetație - o suprafață egală cu ceea care a fost defrișată în Amazonia Legală (regiune care ocupă aproximativ jumătate din teritoriul brazilian; cuprinde 9 state și deține o suprafață mai mare decât cea a biomului amazonian; n. trad.) în 2021-2022. Evitarea unui dezastru de această dimensiune va fi o provocare pentru ministrul Marina Silva.

Sursa: RADOR