Articol semnat de Mihaela-Alexandra Tudor, profesor univ. dr., specialist în media, politică și religie la Universitatea Paul Valéry Montpellier 3, Franța.

Efortul electoral al bisericii adventiste în favoarea lui Mircea Geoană continuă. Sâmbătă, 26 octombrie, pastorul adventist Corneliu Lupu a organizat la Bologna o festivitate aniversară pentru împlinirea a 160 de existență a Bisericii Adventiste de Ziua a Șaptea (BAZS) în Italia. 

Cu aceasta ocazie Mircea Geoană a rostit o remarcabilă omilie, pe baza textului biblic din cartea lui Neemia, capitolul 4 versetele 7-15, unde este vorba despre reconstrucția zidurilor Ierusalimului, o întreprindere condusă de Neemia pentru a proteja orașul de dușmanii săi. Israeliții s-au confruntat cu o opoziție violentă din partea vecinilor lor, în special Samballat, Tobijah și alții, care i-au batjocorit și au complotat să saboteze lucrarea. Acești adversari speră să descurajeze poporul lui Iuda și să provoace o întrerupere a proiectului. Pentru a contracara această amenințare, Neemia răspunde cu o strategie de rugăciune și vigilență. El îi cere lui Dumnezeu să nu ierte greșelile dușmanilor lor și să le dea dreptate pentru răutatea lor.


În același timp, Neemia organizează apărarea muncitorilor prin instalarea de paznici zi și noapte. Pentru a descuraja dușmanii, a împărțit oamenii: o parte dintre ei a lucrat la construcție, în timp ce cealaltă parte a stat de pază, înarmată cu sulițe și arcuri. Această pregătire și organizarea defensivă a lui Neemia are un efect descurajant. Dușmanii, informați că evreii le cunoșteau intențiile, au renunțat în cele din urmă să atace. Oamenii pot, astfel, să continue construirea zidului, mereu în spirit de vigilență și încredere în Dumnezeu.

Din această narațiune biblică Mircea Geoană dezvoltă trei învățături de campanie: 

a) „ceea ce a fost distrus se poate reconstrui”;

b) „când vreți să faceți bine, așteptați-vă să găsiți obstacole”;

c) „care este rețeta succesului?”

Evenimentul merită cel puțin patru observații de natură politico-religioasă. Mai întâi, este de notat că acest model american de a face campanie electorală, chiar dacă nu este cu totul nou în peisajul românesc, nu a fost totuși niciodată folosit atât bine până acum de niciun candidat. În 2008, o tentativă asemănătoare a fost cea a lui Petre Roman la BAZS la Paris. Mircea Geoană nu este la primul exercițiu de acest fel. Sâmbătă 21 septembrie 2024, a predicat pentru campania sa în Biserica adventistă „Muntele Tabor” de la București unde a primit și binecuvântarea unui pastor adventist.

A doua observație este faptul că, în ciuda tuturor declarațiilor și comunicatelor prin care BAZS neagă implicarea ei în politică în general și în mod special în această campanie electorală, evidențele ilustrează contrariul. BAZS implică în campanie nu numai suprastructura bisericească, dar și simbolistica doctrinară a credinței adventiste. Aniversarea a 160 de ani de adventism în Italia devine, în acest sens, un caz de școală. Evenimentul în sine este instrumentalizat și se transformă într-un fundal, un green screen pe care candidatul Mircea Geoană proiectează propria sa campanie. De altfel, confuzia studiată a limbilor apare și în manipularea limbii de adresare, candidatul Mircea Geoană pronunțând discursul-predică în limba italiana ca să sugereze o falsă adecvare la context, în timp ce întreg conținutul este construit pe temele sale de campanie românești, teme care ating și subiecte legate de diaspora română, mai ales printr-o punere în scenă a unor simboluri identitare de limbaj dar și vizuale (ia tradițională). Simbolistica cultului adventist este și ea un pretext: adventiștii nemaitrăindu-și ziua de sâmbătă dedicată cultului ca pe o ieșire din spațiul și timpul lumesc pentru o intrare într-un timp și spațiu sacru, în care își interzic orice legătură cu ceea ce nu are tangență cu ritualul specific și Biblia. Prin prezența candidatului Mircea Geoană, care vorbește despre problemele lumești, această simbolică adventistă este complet aneantizată.

A treia observație este în legătură cu formele, conținutul și perspectiva lipsite de transparență a implicării BAZS în campania electorală. De ce îl susțin liderii BAZS din țară și din străinătate (diaspora) pe Mircea Geoană?  Este poate de înțeles și explicabil de ce George Simion nu beneficiază de susținerea BAZS în condițiile în care Gigi Becali asociat campaniei AUR face public afirmații ireverențioase față de cultele neoprotestante. Dar de ce Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă nu au fost invitați la aniversarea a 160 de ani de adventism în Italia? Sunt la mijloc interese financiare, ținând cont că pentru DNA cultele religioase sunt „paradisuri fiscale” impenetrabile, unde traficul de religie ascunde alte forme de trafic, deloc sacre? Este BAZS sub tutela unei autorități superioare non bisericești – cum a fost înainte de 1989 sub controlul Securității – care îi dictează orientările politice? Este decizia conducerii BAZS în raport cu anumite valori ale adventismului, dar care nu sunt însă exclusiviste si pot fi găsite și la ceilalți candidați, nu numai la unul singur? Este acesta un semn precursor că personalități ale PSD, foarte apropiate de BAZS – Titus Corlățean, Mihnea Costoiu etc. –, s-ar putea alătura lui Mircea Geoană în detrimentul lui Marcel Ciolacu? 

Și, în fine, a patra observație: cine folosește pe cine? Sau cine se folosește de cine? Și de data aceasta, ca și în ocaziile precedente, Mircea Geoană a răspuns la o invitație oficială din partea unor lideri ai BAZS. Dar, și de data aceasta, după prestația lui Mircea Geoană, aceiași lideri l-au acuzat „în off” pe Mircea Geoană de trișerie, spunând că ei nu au fost la curent cu ceea ce avea să se petreacă. Astfel, în mesajul explicativ care a fost trimis ulterior credincioșilor de către pastorul adventist Corneliu Lupu, amfitrionul evenimentului alături de Mircea Geoană se afirmă: „Acordul nostru a fost foarte clar, a fost invitat împreună cu diverși ambasadori și consuli și ar fi trebuit să rămână NUMAI pentru un salut pentru aniversarea noastră. Textul pe care l-a citit în italiană (nu vorbește italiană) a fost pregătit de un pastor capelan la Bruxelles (...). Ambasadorul de la Roma și personalul de la București erau conștienți de acest lucru (...). Ministrul (care? n.n.) și personalul și-au dat seama de greșeala care s-a făcut (pe când era deja la amvon), că nu ar fi trebuit să facă aluzii politice, iar pentru aceasta își cer scuze bisericii noastre. Pastorul capelan își exprimă regretul și își cere scuze. Nu a fost intenția lor să folosească evenimentul nostru spiritual în scopuri politice. Pe viitor vom face tot posibilul pentru a evita astfel de incidente (...).”

Pe de altă parte, în timp ce BAZS retrage de pe youtube înregistrarea evenimentului, Mircea Geoană o păstrează pe pagina sa de Facebook si pe contul său youtube. BAZS îl folosește pe Mircea Geoană sau Mircea Geoană se folosește de BAZS ? Ce are oare de ascuns BAZS? De ce neagă BAZS opțiunea sa pentru Mircea Geoană? Spre deosebire de BAZS, Mircea Geoană afișează public activitatea sa în „bazinul adventist”. Raportul dintre liderii BAZS și Mircea Geoană devine din ce în ce mai tulbure, adică lipsit de transparența practicilor democratice și de substanța exercițiului politic electoral, care pune complet între paranteze separația Statului de Biserică, a puterii religioase de cea politică oricare ar fi ea.