Prim-ministrul israelian încearcă să-și restabilească imaginea de lider omniscient, în timp ce atacă discret administrația americană a lui Joe Biden cu privire la întoarcerea Autorității Palestiniene în Gaza de "a doua zi".

"Sunt pur și simplu uluit. Soldații noștri luptă în Gaza și mor în luptă, în timp ce familiile ostaticilor trăiesc un coșmar fără precedent în istoria noastră. Și asta este tot ce puteți face? Este un moment foarte prost să faci politică".

Cu toate acestea, nu există un răspuns mai "politic" decât cel pe care premierul Benjamin Netanyahu l-a dat sâmbătă [18 noiembrie] seara, în timpul unei rare conferințe de presă de la masacrele din 7 octombrie, la o întrebare referitoare la sondaje care arată că majoritatea israelienilor vrea ca Netanyahu să demisioneze și să plece odată pentru totdeauna, comentează cotidianul israelian Maariv, reluat de Courrrier International.

Un ton de bravadă

Având în vedere tonul de bravadă al răspunsului dat de prim-ministru la o întrebare evidentă adresată de un jurnalist într-o sală din Kirya ["Orașul", cartierul din Tel-Aviv care găzduiește instituțiile de securitate israeliene], Netanyahu ține clar să demonstreze că își revine după evenimentul fără precedent care l-a lovit pe el și pe întreaga noastră țară în urmă cu o lună și jumătate.

Până acum, un Netanyahu încolțit, traumatizat și adesea confuz răspundea mecanic la toate întrebările arzătoare despre viitorul său politic: "Pentru moment, nu asta mă preocupă, fiecare lucru la timpul său".

Atacul său frontal asupra jurnaliștilor reflectă o încredere în sine despre care crede că i-a revenit pe frontul intern. Nu este o coincidență că garda lui apropiată a transmis un mesaj aleșilor partidului său și apoi l-a scurs în presă.

În esență: "Nu vă repuneți în discuție și să nu aveți încredere în jurnaliștii care caută să vă cunoască sentimentele. Sunt aici, rămân aici. Nu va exista nicio întoarcere acasă sau întoarcere la urne. Nu voi pleca, nici în timpul războiului, nici după război. Cei care se bazează pe plecarea mea vor plăti prețul".

De fapt, postura adoptată de Netanyahu demonstrează, dimpotrivă, că prim-ministrul și cercul său apropiat se află sub o presiune politică internațională din ce în ce mai puternică. Ultimele sondaje, în care Netanyahu recomandă evident să nu avem încredere, sunt pur și simplu catastrofale pentru el și pentru partidul său, Likud.

Biden și Netanyahu: o aliniere de fațadă

Netanyahu a făcut și o declarație revelatoare pe frontul diplomatic. Pretinzând că se aliniază la poziția președintelui american, Joe Biden, care face eforturi pentru întoarcerea cât mai rapidă posibil a Autorității Palestiniene [AP] în Fâșia Gaza, în locul administrației Hamas [la putere în Gaza de la puciul său din iunie 2007], premierul israelian, Benjamin Netanyahu, a dat impresia că răspunde afirmativ, punând totodată mai multe precondiții.

"Autoritatea Palestiniană? Da, de ce nu ? Dar nu în structura sa actuală, care nu o face legitimă să-și asume cu onestitate responsabilitățile și să zdrobească terorismul în Fâșia Gaza. Abou Mazen [Mahmoud Abbas, președintele AP] refuză în continuare să condamne masacrul [din 7 octombrie] și AP continuă să despăgubească familiile ucigașilor evreilor", a ținut să precieze Netanyahu.

Declarația sa corespunde a priori celei a a lui Biden, pentru care organismul palestinian care ar trebui să administreze Fâșia Gaza "de a doua zi" trebuie să fie o Autoritate Palestiniană "renovată".  

Calendarul, măr al discordiei

Pe scurt, decalajul dintre pozițiile americane și cele israeliene ar putea părea aproape nesemnificativ. Dar diferendele [între Statele Unite și Israel] sunt ascunse în detalii. Fiecare în felul său, Biden și Netanyahu par să vorbească pe aceeași voce: Autoritatea Palestiniană, ca postulat și ca structură [creată în 1994 în cadrul Acordurilor de la Cairo], trebuie, într-o zi sau alta, să controleze Fâșia Gaza. Disputa dintre Washington și Tel Aviv ar viza "doar" calendarul, nu principiul. Dar este un serios măr al discordiei.

Referitor la ceea ce așteaptă Washingtonul de la noi, o eminență anonimă a Likudului, referindu-se la prim-ministru, ne șoptește: "A priori, o Autoritate Palestiniană 'renovată', lipsită de incitare la ură [antievreiască] și sprijinirea terorismului, ar putea într-adevăr să fie organismul cel mai potrivit pentru a administra Fâșia Gaza.

Dar, contrar a ceea ce pare să creadă administrația americană, acest proces va dura mult timp, măcar o întreagă generație. Ne grăbim mai puțin decât Washingtonul. Dacă cedăm calendarului american, experiența va fi dezastruoasă".

Or, pe acest calendar, presiunea americană riscă să crească asupra guvernului israelian, recunoaște această sursă din Likud. "Trebuie cu orice preț și cât mai repede posibil să restabilim controlul militar inflexibil asupra Fâșiei Gaza, fără a aștepta revenirea prea rapidă a Autorității Palestiniene.

Dacă autoritățile inter-arabe și/sau occidentale nu se grăbesc să preia conducerea acestei administrații interimar, atunci Israelul este singurul căruia îi va reveni în cele din urmă sarcina de a controla Gaza din punct de vedere militar".

Sursa: RADOR RADIO ROMÂNIA