Când s-a insistat pentru extinderea BRICS, în luna august a anului trecut, unul dintre marile atuuri strategice a fost includerea Arabiei Saudite, datorită ponderii sale geopolitice și economice. Zece luni mai târziu, însă, triumful este încă incert: saudiții nu s-au grăbit să oficializeze asocierea, deși aderarea a fost susținută activ de monarhie, comentează publicația braziliană O Globo.

Ceea ce s-a schimbat în calculele Riadului a fost începerea neașteptată a războiului din Gaza, la puțin mai mult de o lună după invitarea a șase noi membri să adere la "noul BRICS": Arabia Saudită, Emiratele Arabe, Etiopia, Iranul, Egiptul și Argentina (care a ieșit în clipa în care Javier Milei a câștigat președinția). Deși Arabia Saudită a restabilit relațiile cu Iranul în 2023, tensiunea bilaterală persistă. Conflictul din Gaza alimentează rivalitatea și are impact asupra noului BRICS.

Conform logicii diplomației saudite, nu există un climat pentru a intra într-un club cu Iranul câtă vreme războiul din Gaza continuă, declanșat de atentatele teroriste ale unui grup susținut de Teheran. Se presupune că una dintre condițiile Riadului pentru a avansa în privința normalizării relațiilor cu Iranul (și aderarea la BRICS) este ca Republica Islamică să își retragă sprijinul pentru mișcările radicale, precum Hamas.

Cert este că, chiar și fără o retragere oficială a saudiților în dorința lor de a intra în BRICS, angajamentul a fost până acum minim. Dintre toate reuniunile organizate anul acesta în Rusia, țara care deține președinția rotativă a BRICS, participarea saudită a fost zero până acum două săptămâni, când a avut loc o întâlnire a miniștrilor de externe în orașul Nijni Novgorod.

Și chiar și așa, implicarea a fost neobișnuită și parțială: ministrul saudit, prințul Faisal bin Farhan al-Saud, a lipsit în prima zi, când ar fi trebuit să participe la reuniunea la care noii membri s-au alăturat celor vechi: Brazilia, Rusia, India, China și Africa de Sud. Din fotografia oficială a lipsit. Ministrul de externe saudit a apărut abia a doua zi și s-a limitat la întâlniri bilaterale. Ministrului brazilian, Mauro Vieira, Bin Farhan i-a confirmat faptul că țara sa nu s-a decis încă privind aderarea.

În declarația amplă emisă de miniștrii de externe, conflictul din Gaza este abordat în 18 rânduri, al căror conținut principal este criticarea Israelului, fără nicio mențiune despre Hamas și despre atentatul terorist al grupării care a provocat războiul. Conflictul din Ucraina, declanșat de acțiunea unuia dintre membrii BRICS, Rusia, a meritat doar un fragment vag: "Miniștrii au amintit pozițiile naționale în raport cu situația din Ucraina și din jurul acesteia".

Dezechilibrul în abordarea dintre cele două conflicte este unul dintre motivele care determină diplomația saudită să aibă rețineri privind decizia de intrare formală în BRICS, conform observatorilor. Teama Riadului este că alinierea la pozițiile BRICS va compromite nu numai dorința sa de a menține o "echidistanță" în raport cu războiul din Ucraina, ci mai ales interesul său de a se poziționa ca o forță stabilizatoare în Orientul Mijlociu. Un acord de pace cu Israelul rămâne parte a acestui plan.

În numele pragmatismului de promovare a reformei guvernării globale, puținele democrații ale grupului închid ochii la pericolul ca BRICS să devină un club al autocrațiilor. Dar nimeni nu ignoră factorul economic: fără Arabia Saudită, se pierde mare parte din ponderea dorită atunci când s-a decis extinderea, mai ales fără a conta pe petrodolarii monarhiei sunnite în capitalizarea Noii Bănci de Dezvoltare, "banca BRICS", notează Marcelo Ninio, editorialist O Globo, corespondent la Beijing.

Sursa: RADOR RADIO ROMÂNIA