Una dintre cele mai instabile țări din America Latină, Ecuador, a cunoscut un nou nivel de degradare instituțională, odată cu asasinarea cu focuri de armă a celui de-al doilea clasat în sondajele privind intenția de vot pentru alegerile prezidențiale din 20 august, comentează într-un editorial Folha Online.

Fernando Villavicencio, în vârstă de 59 de ani, a fost un cunoscut jurnalist și fost deputat, a cărui activitate de activist a fost marcată de înfruntarea publică a violențelor grave asociate cu traficul de droguri din țară.

De centru-dreapta, a întrunit 13,5% din intențiile de vot în cel mai recent sondaj electoral, în urma stângistei Luisa González, nume susținut de influentul fost președinte Rafael Correa — care a guvernat țara din 2007 până în 2017, perioadă de o rară constanță în viața ecuadoriană.

Dar o asemenea stabilitate a avut drept preț cristalizarea grupărilor aflate la putere, cu o creștere a corupției și, acum, a violenței. În țară activează mai multe carteluri legate de traficul celor mai mari producători de cocaină din lume, vecinele Peru și Columbia, precum și a unor grupări locale.

Criminalitatea a explodat, iar numărul omorurilor este cu 245% mai mare în acest an, comparativ cu aceeași perioadă din 2021. Guayaquil, principalul port al țării, a intrat definitiv pe harta fluxului internațional de narcotice.

O grupare legată de traficul de droguri a revendicat atentatul, într-un mesaj a cărui autenticitate este încă îndoielnică. Comunicatul insinuează că uciderea lui Villavicencio a rezultat dintr-un acord nerespectat de acesta cu infractorii.

Este incert dacă afirmația este adevărată sau dacă nu este o perdea de fum, având în vedere retorica publică agresivă a candidatului la adresa traficanților de droguri. Impactul barbariei va mai trebui să fie măsurat din punct de vedere electoral – cel puțin teoretic, climatul de frică favorizează nume ale dreptei.

Mai evidentă este starea precară a democrației ecuadoriene, care a avut 15 președinți de când a fost reînființată, în 1979. Cinci dintre ei nu și-au văzut niciodată al doilea an de mandat dus până la capăt.

Actualul președinte, de dreapta, Guillermo Lasso, întruchipează o asemenea situație confuză. În guvernul său, care a început în 2021, eșecul privind consolidarea economiei după căderea pandemiei de COVID-19 a contribuit la stimularea protestelor de stradă, organizate mai ales de asociații indigene – ca în întreaga regiune - actori centrali ai procesului politic.

Pentru a scăpa de o destituire, ca urmare a acuzațiilor de corupție, Lasso a recurs în luna mai pentru prima dată la un instrument de dizolvare a Parlamentului și de convocare a alegerilor generale.

Deși președintele afirmă că alegerile din 20 august sunt garantate, starea de excepție decretată din cauza uciderii lui Villavicencio aruncă și mai multe umbre asupra traseului instituțional sinuos al țării. 

Sursa: RADOR