ȘTEFAN BRATOSINUniunea Europeană, „dușmanul” imaginar în retorica anumitor lideri religioși?
Pe una dintre paginile oficiale ale Bisericii Adventiste de Ziua a Șaptea din România, președintele acestei denominațiuni (pastorul Aurel Neațu) publică pe 17 noiembrie 2025 un text al cărui mesaj vizează Uniunea Europeană: "....la ce ne putem aștepta dacă Dicționarul Oxford a selectat cuvânt al anului expresia „post-adevăr”? (Oxford Word of the Year în 2016). ... unii lideri globali nu mai au nevoie să se raporteze la adevăr și acestea sunt trenduri, nu evenimente izolate. Politicienii care conduc lumea și Europa nu mai au busolă morală etică sau dacă vorbesc despre ea, e doar un mesaj de suprafață. În context, dacă ieși din tipar, vei suferi consecințe și mai ales la nivel religios. La Uniunea Europeană se vrea o Europă liberă de religie, nu o Europă cu libertate religioasă. Fără religie – aceasta e direcția. Pe de altă parte, naționalismul creștin este în creștere. Viitorul va fi religios, însă impus religios de o putere care nu are de-a face cu creștinismul biblic, ci urmărește interese financiare și criterii determinate de marile grupuri religioase. Ei doar se folosesc de interesul spiritual al enoriașilor. Știm din profeție care e traiectoria și vedem că lucrurile se îndreaptă spre acest scenariu ..." (https://www.facebook.com/photo?fbid=1511369277280507&set=a.286741873076593)
Textul președintelui Bisericii Adventiste de Ziua a Șaptea din România (BAZS) ar fi putut trece neobservat dacă nu ar avea un pronunțat caracter ideologic care îl înscrie în spectrul politic contemporan cu un viraj marcat spre dreapta extremă, cu accente creștin-naționaliste și conspiraționiste, asamblând trăsături comune cu discursul „alt-right” european și american din ultimii 10–15 ani, dar și cu anumite curente ortodoxe românești anti-occidentale și anti-UE.
Astfel, referința la „post-truth” (cuvântul anului 2016 la Oxford) este folosită exact în sensul în care dreapta populistă a preluat-o după 2016: nu ca o constatare neutră despre societatea informațională, ci ca acuzație directă la adresa „liderilor globali” și a „politicienilor care conduc Europa” că mint deliberat și că au pierdut orice busolă morală. Este un trop clasic al dreptei anti-establishment (Trump, Brexit, Orbán, Salvini, parte din AUR în România). Fraza „la Uniunea Europeană se vrea o Europă liberă de religie, nu o Europă cu libertate religioasă” este o formulă aproape textuală preluată din discursul conservator-catolic polonez (PiS), maghiar (Fidesz) și românesc (AUR, Coaliția pentru Familie, anumite cercuri ortodoxe fundamentaliste). Se bazează pe interpretarea tendențioasă a principiului laicității franceze și a jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului ca fiind „război împotriva creștinismului”, nu ca neutralitate a statului. De asemenea, autorul salută tacit „creșterea naționalismului creștin”, dar imediat face o distincție: viitorul va fi „religios sau nu va fi deloc” (parafrază cunoscută din André Malraux, folosită intens de dreapta identitară), însă religia care va domina va fi una falsă, manipulată financiar de „marile grupuri religioase”. Apare aici o combinație interesantă: pe de o parte, apără identitatea creștină împotriva „Europei secularizate”, pe de altă parte, acuză și instituțiile religioase mari că sunt corupte și folosite de puteri financiare.
Acesta este un discurs tipic sectelor evanghelice apocaliptice sau anumitor cercuri ortodoxe din România care se consideră „singurii creștini adevărați”. Sintagma „Știm din profeție care e traiectoria” este o trimitere clară la interpretările dispensationaliste sau ortodoxe fundamentaliste ale Apocalipsei: Uniunea Europeană este Babilonul cel Mare, globalismul este anticrist, cipurile/microcipurile/vaccinurile (implicite în astfel de discursuri) sunt semnul fiarei etc. Este un marker puternic al dreptei creștine radicale (în SUA: QAnon creștin, în România: mișcări anti-vaccin, anumite canale Telegram ortodoxe). În sfârșit,elementele conspiraționiste soft„interese financiare”, „marile grupuri religioase”, „putere care nu are de-a face cu creștinismul biblic” – sunt formulări care lasă să se înțeleagă existența unei cabale oculte (financiare, iudeo-masonice în varianta mai dură, sau pur și simplu „globaliste”) care manipulează religia în scopuri de control.
Textul președintelui BAZS este expresia unei distanțări față de discursul politic tradițional de stânga al BAZS în România , dar nu ajunge la dreapta liberal-conservatoare clasică (PPE, PNL vechi, Macron etc.), care apără piața liberă și valorile creștine în limite rezonabile, dar nu atacă frontal UE și secularizarea – și nici dreapta naționalistă „light” (cum ar fi o parte din USR în trecut sau REPER).Textul dezvăluie în peisajul românesc o gândire originală care combină național-conservatorismul iliberal (model Orbán, Kaczyński, AUR – Simion, Șoșoacă în varianta extremă), fundamentalism creștin ortodox/evanghelic apocaliptic(curent puternic în ultimii cinci ani în România, mai ales după pandemie) și anti-globalism conspiraționist cu accente antisemite implicite („marile grupuri financiare” și „religie impusă”, un cod clasic).
Pe scurt, textul aparține sferei dreptei creștine identitare radicale anti-UE și anti-globaliste, cu un puternic filon eschatologic-profetic. În România actuală ar putea apărea fără probleme pe platforme ca ActiveNews, Incorect Politic, anumite pagini ortodoxe de Telegram sau în predicile unor preoți „de dreapta” cunoscuți. Este exact genul de discurs care, în ultimii ani, a migrat masiv dinspre zona „conservatorism cultural respectabil” spre zona conspiraționistă și anti-sistem dură care a produs și continuă sa producă o polarizare profunda a societății românești, începând cu sfera publică pana la cea privată.
Background
Ștefan Bratosin este profesor universitar doctor de comunicare publică și politică la Universitatea Paul Valéry Montpellier (Franța). Este Doctor Honoris Causa în Științe Sociale și Profesor Honoris Causa al mai multor universități și conducător de doctorat în domeniul comunicării.
De asemenea, Ștefan Bratosin a creat și conduce Programul de Master în Comunicare publică și politică la Universitatea Paul Valéry unde este titular.
Este director fondator al revistei Essachess – Journal for Communication Studies.
de Mr B 23 Nov 2025 17:33
de Manuela 24 Nov 2025 21:56
de Belzebut 26 Nov 2025 18:24