Biroul Electoral Central (BEC) a prezentat joi rezultatele finale la alegerile prezidențiale. Astfel, Klaus Iohannis a obținut în al doilea tur de scrutin 66,09% din numărul de voturi valabil exprimate, iar Viorica Dăncilă a obținut 33,91%.
La închiderea urnelor în Europa, peste 940.000 de români votaseră, cu peste 276.000 mai mult decât numărul total al alegătorilor din primul tur, un record absolut pentru Diaspora.
Peste 111.800 de români au votat în prima zi a turul II al alegerilor prezidențiale. În a doua zi de vot, românii din Diaspora au venit de la primele ore la urne, iar după închiderea urnelor în Europa numărul votanților a depășit 380.000.
La solicitarea MAE, BEC a stabilit noi reguli privind înlocuirea președinților și locțiitorilor birourilor electorale ale secțiilor de votare din străinătate.
În cele trei zile de vot s-a înregistrat un număr record de votanți în Diaspora, peste 675.000. Românii din afara țării l-au preferat pe Klaus Iohannis.
Peste 8,6 milioane de români din țară - 47,66% - au votat în turul I al alegerilor prezidențiale. Procentul e mai mic decât la precedentul scrutin pentru alegerea președintelui din 2014, când au votat în primul tur 53,18%.
Premierul Orban a declarat sâmbătă că procesul de votare din Diaspora se derulează în condiții bune, singurele "mici situații" fiind create de Bioruri Electorale, care au o "vitează foarte lentă de reacție".
BEC a stabilit, prin tragere la sorți, ordinea pe buletinele de vot a candidaților la alegerile prezidențiale. Primii cinci sunt Klaus Iohannis, Theodor Paleologu, Dan Barna, Kelemen Hunor și Viorica Dăncilă, potrivit listei obținute de Mediafax.
Obișnuiți cu stilul său neconvențional, nu trebuie să fie de mirare că președintele argentinian Javier Milei, după o zi intensă plină de întâlniri s-a lăsat dus de val la un post de televiziune din Italia, relatează RAI News.
Uniunea Europeană nu pregătește un „pașaport de carbon” sau alte inițiative prin care să restricționeze libertatea de mișcare a cetățenilor, așa cum s-a vehiculat pe site-uri și publicații din România și din Republica Moldova.
Propaganda pro-Kremlin pe Facebook se manifestă și prin comentarii identice puse de un număr limitat de utilizatori, așa-zișii "troli”, conform global-focus.eu.